Principiul egalității de tratament față de toți angajații este înscris în Codul muncii, tot acolo unde sunt interzise în cadrul relațiilor de muncă, toate felurile de discriminări. Discriminările la muncă pot îmbrăca diverse forme și se pot manifesta de la procesul de recrutare și până la momentul concedierii, pot viza indemnizarea, promovarea, asigurarea condițiilor de muncă ș.a.m.d. Însă la locul de muncă faptele de discriminare pot fi inclusiv între salariați, nu doar pe palierul angajator-angajat. În astfel de situații, angajatorului revenindu-i obligația de a preveni astfel de fapte și de a le sancționa la nivel intern, se pune întrebarea: mai trebuie firma să aducă aceste fapte și în vizorul autorităților sau doar salariatul discriminat o poate face? Citește articolul
Refuzul unei bănci de a emite unei persoane ieșite la pensie un card de credit pe motiv că a trecut de 64 de ani constituie o discriminare pe criterii de vârstă, a stabilit, acum câteva săptămâni, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Totodată, autoritatea a amendat respectiva bancă cu 10.000 lei pentru această discriminare. Citește articolul
Cei cărora li se interzice accesul într-un spațiu comercial închis pentru că nu poartă masca de protecție nu sunt discriminați, chiar dacă persoanele respective dețin o adeverință medicală care îi scutește de portul măștii, a stabilit recent Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Citește articolul
Publicarea într-un anunţ de angajare a condiţiei ca respectivul candidat să nu se afle în conflict sau proces cu firma angajatoare este discriminatorie, a stabilit recent Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), după ce a amendat cu 2.000 lei o societate care a fixat o astfel clauză pentru un post disponibil. Citește articolul
Un proiect de lege respins definitiv azi de Camera Deputaților prevedea că funcționarii publici urmau să fie obligați să prevină și să împiedice orice formă de discriminare la serviciu, dar și să se abțină de la gesturi discriminatorii în timpul liber. Însă, din moment ce verdictul final al parlamentarilor a fost respingerea, documentul nu se poate aplica. Citește articolul
Circa 46% dintre refuzurile de angajare care au la bază criteriul vârstei vizează candidaţii de 45-54 de ani, cel mai greu fiind pentru femei, acestea fiind vizate de 63% dintre aceste respingeri, potrivit unui studiu dat publicității recent. Citește articolul
În urmă cu câteva zile, a fost oficializată o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), prin care aceasta a interpretat infracțiunea de fals informatic, prin raportare la crearea unui profil de Facebook cuiva, fără permisiunea persoanei vizate. În acest context, prezentăm o serie de exemple de fapte penale și contravenționale care pot fi comise prin intermediul Facebook (sau a altei rețele de socializare), inclusiv posibilul fals informatic prin crearea unui profil altcuiva, fără permisiune. Citește articolul
Deși legislația protejează, în principal, salariații cu handicap de discriminări în raport cu salariații fără handicap, egalitatea de tratament este obligatorie chiar și atunci când vorbim numai de persoane cu handicap, a apreciat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) printr-o decizie dată marți. Concret, se poate considera că vorbim de o discriminare dacă un angajator acordă un spor salarial anumitor lucrători cu handicap în funcție de data predării certificatului de încadrare în grad de handicap. Citește articolul
Legislația muncii a suferit multe modificări în 2020, unele dintre ele vizând sancționarea mai drastică a muncii suplimentare excesive a salariaților, noi obligații ale angajatorilor față de salariații cu handicap ori un nou tip de pensie ce poate fi stabilită pentru salariații proprii. De asemenea, începând de anul trecut, stresul este considerat formă de hărțuire morală la locul de muncă. Citește articolul
Răspunzând la o întrebare preliminară, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că dreptul Uniunii Europene (UE) le permite angajatorilor să le acorde un concediu suplimentar exclusiv mamelor, fără ca acesta să fie discriminatoriu față de angajații bărbați, dacă logica acordării acelui concediu ține de protecția salariatelor, ca urmare a efectelor sarcinii și ținând cont de starea specifică de maternitate. Cu alte cuvinte, dacă acel concediu este dat pentru a ajuta la revenirea unei salariate dintr-o stare în care se află, din cauza unor condiții biologice specifice (și în care un salariat bărbat nu s-ar putea afla), nu există discriminare. Citește articolul