Ca regulă generală, relațiile de muncă presupun o repartizare uniformă a timpului de muncă și o activitate care se desfășoară într-un loc de muncă organizat de către angajator. Însă Codul muncii prevede și o serie de excepții, în funcție de specificul activităților desfășurate, iar în aceste situații angajatorul este cel care trebuie să stabilească organizarea și funcționarea unității în mod corespunzător - adică respectând limitele legale. Citește articolul
Dacă salariatul a semnat neinformat un contract individual de muncă și acesta prevede clauze care contravin dispozițiilor legale, avem în vedere, pe lângă slaba informare a lucrătorului, scuzabilă în mare măsură, o gravă încălcare a dispozițiilor legale de către angajator, el fiind cel care trebuie să se asigure că activitatea pentru care angajează personal nu-i pune în pericol pe lucrători și nu le încalcă, cu intenție sau chiar din culpă, drepturile fundamentale. Citește articolul
Pentru a stabili în ce măsură poate un angajator, pornind chiar de la dreptul său de a stabili organizarea și funcționarea unității, să modifice fie numărul de ore de muncă ale unui salariat, fie modul de repartizare a timpului de muncă, trebuie luat în considerare întregul ansamblu normativ care reglementează relațiile de muncă. Citește articolul
Nu numai timpul de muncă, calculat în ore pe zi, ore pe săptămână sau ore pe lună, este un element care trebuie să se regăsească în contractul individual, ci și modul de repartizare. Iar atunci când repartizarea nu este uniformă, devin incidente și alte aspecte prevăzute de Codul muncii. Citește articolul
Nu de puține ori, angajații din comerț se plâng de schimbările bruște ale programului de lucru: de pe o zi pe alta, managerul magazinului îi anunță că trebuie să vină la lucru ori că programul se prelungește din diverse motive, cu încălcarea dreptului angajatului la repaus zilnic și săptămânal. Programul de lucru devine astfel extrem de imprevizibil și se întâmplă destul de frecvent ca ceea ce scrie în contract să nu fie respectat. Citește articolul
Dacă reușim să trecem peste lipsa de claritate și ignorarea crasă a unor minime dispoziții ce privesc tehnica legislativă, ne uităm la două propuneri legislative recent înregistrate la Parlament care vizează relațiile de muncă și ne întrebăm nu doar ce a vrut să spună autorul, ci dacă autorul însuși a înțeles ce vrea să spună. Citește articolul
Programul de lucru este, ca regulă, previzibil și transparent, iar în anumite situații poate fi și imprevizibil. Predictibilitatea programului de lucru este importantă atât pentru angajat, cât și pentru angajator și nu se poate spune că există vreo situație în care una dintre părți e totalmente „stăpână” pe așezarea programului de lucru, fără măcar consultarea celeilalte părți. Citește articolul
Câțiva parlamentari au înregistrat în noiembrie la Parlament o propunere legislativă care să introducă în Codul muncii o excepție de la limitarea suprapunerii programului de lucru în cazul mai multor contracte de muncă ale aceluiași angajat pentru personalul didactic medico-farmaceutic și pentru cadrele didactice care dețin anumite funcții în unitățile medicale. Cu o scurtă completare față de forma inițială, noua prevedere a primit deja votul azi la Senat, urmând să ajungă acum și în atenția deputaților. Citește articolul
Programul de lucru trebuie să se încadreze în limitele timpului de muncă prevăzut în contract, iar pentru munca suplimentară este nevoie de acordul angajatorului și al salariatului. Există limitări specifice în cazul persoanelor angajate cu timp parțial, precum și o durată normală de opt ore/zi și de 40 de ore/săptămână pentru cei cu normă întreagă. În caz de nerespectare a acestor prevederi, angajatorul riscă sancțiuni financiare. Citește articolul
Nici nu a apărut de o lună de zile în Codul muncii, că limitarea privind suprapunerea programelor de lucru din mai multe contracte de muncă a suscitat deja numeroase discuții. Și, ca întotdeauna, am încercat să le trecem în revistă pe cele mai multe dintre ele. Având în față o precizare care nu are foarte mult context în spate pentru salariații și angajatorii români, nici sancțiuni pentru vreuna dintre părțile raportului de muncă, rămâne să vedem cum va fi „procesată” în mod concret. O sinteză a discuțiilor, în cele ce urmează: Citește articolul