ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
„Munca la comandă sau pe bază de comandă nu este prevăzută încă în legislația națională și, chiar dacă a existat o astfel de propunere, piața muncii din România nu este pregătită pentru o astfel de abordare”. În episodul 3 din podcastul „Realități de pe piața muncii” pornim de la o scurtă istorisire a unui angajat ce lucrează la distanță, fără un contract adecvat telemuncii și într-un program flexibil spre imprevizibil, care ilustrează perfect o inițiativă legislativă ce-și făcuse loc în Parlament anul acesta, dar care n-a mai ajuns să fie discutată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Anul acesta, o realitate complexă a captat atenția specialiștilor în SSM (sănătatea și securitatea la locul de muncă): supravegherea digitală în spațiul de muncă. Odată cu avansul tehnologic și accelerarea digitalizării, în special în contextul pandemiei, angajatorii au recurs din ce în ce mai mult la instrumente sofisticate pentru a monitoriza activitatea angajaților. Acest fapt nu numai că modifică dinamica și structura locului de muncă, dar aduce și provocări noi în ceea ce privește SSM.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Telemunca nu mai este o opțiune de nișă, ci o componentă integrală a pieței muncii europene. Un recent raport european arată că legislațiile naționale se adaptează pentru a oferi angajaților un cadru mai flexibil și mai protejat pentru munca la distanță. Cu toate acestea, angajatorii trebuie să țină pasul cu aceste schimbări, asigurându-se că răspund adecvat și echitabil la cererile de telemuncă. Comparativ cu alte state europene, România nu oferă momentan un drept absolut la telemuncă niciunei categorii de angajați, obligând doar angajatorii să-și motiveze refuzul vizavi de cererile angajaților. Cât despre dreptul la deconectare, adică de a nu fi deranjat de angajator în afara timpului de muncă, devenit cu atât mai relevant în cazul telesalariaților, unele state europene deja au reglementări în acest sens. În curând însă, o directivă europeană va impune integrarea acestui drept în toate legislațiile statelor membre, inclusiv în România.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Utilizarea inteligenței artificiale (I.A.) în activitatea profesională implică și riscuri, iar provocările sunt pe măsura beneficiilor, răspunderea fiind împărțită, chiar dacă nu în mod egal, între lucrătorii care o utilizează și angajatorii lor. Dacă poate fi unanim admis că e utilizarea I.A. la locul de muncă, cu intenție și sub supravegherea managementului, are nevoie de o politică internă în acest sens, atunci cu atât mai mult trebuie să admitem și că utilizarea fără cunoștința angajatorului trebuie, de asemenea, abordată în regulile interne. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) vine cu un nou instrument online interactiv de evaluare a riscurilor, de data asta pentru munca la distanță, care poate ajuta atât angajatorii, cât și telesalariații să creeze spații de lucru mai sigure și mai sănătoase la domiciliu. Instrumentul OiRA pentru telemuncă poate fi utilizat în orice domeniu și oferă sfaturi legate de securitatea și sănătatea la locul de muncă, inclusiv riscurile psihosociale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
În baza unui acord informal cu privire la prestarea activității și acasă, din când în când, o angajată gravidă decide să-și acorde singură dreptul la telemuncă și refuză să se mai întoarcă la munca de birou, considerând că poate să lucreze la fel de bine și de acasă. Pentru absențele cumulate și nemotivate medical sau în alt fel, angajata este concediată. În instanță, angajata află că în lipsa unui acord stabilit la nivel contractual, nu-și poate schimba singură locul muncii, dar și că nu se poate folosi de starea de graviditate pentru a se proteja de concediere în urma unor abateri comise cu intenție.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Chiar dacă în alte state se discută despre măsuri drastice luate împotriva celor care nu doresc să se întoarcă la munca de birou, adică inclusiv concedierea acestora, legislația noastră nu permite sancționarea angajaților care nu doresc să urmeze schimbarea de optică a angajatorului în materia muncii de acasă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii care nu au prevăzut nimic referitor la prestarea activității și de la sediu în contractele de telemuncă au dificultăți în a-i aduce pe telesalariați la birou, fie și pentru o zi pe lună. Orice renegociere a termenilor și transformarea telemuncii exclusiv de acasă în telemuncă în regim hibrid presupune acordul părților. Pe de altă parte, deși legea nu-i obligă să prevadă locurile din care se prestează activitatea de telemuncă, părțile pot conveni să prevadă acele locuri, iar angajatorul are un interes important aici.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Potrivit Legii telemuncii, contractele telesalariaților trebuie să prevadă perioada și/sau zilele în care aceștia își desfășoară activitatea la biroul angajatorului, dacă e cazul. În cazul în care nu există atare prevedere, angajatorul nu poate obliga telesalariatul să vină la birou în anumite zile și, cu atât mai puțin, nu poate să facă diferențe între angajații care frecventează mai mult activitatea la sediu și cei care preferă să lucreze de acasă ori din alte locuri. Lipsa predictibilității și clarității termenilor contractuali poate duce la interpretări diferite ale angajaților în privința obligațiilor ce le revin, iar dezavantajele apar pentru ambele părți.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În cazul funcționarilor publici, regulile în materia telemuncii sunt dictate de Codul administrativ, iar în anul 2023 avem chiar o regulă derogatorie în ceea ce privește posibilitatea de a mai lucra și de acasă din când în când. Ca atare, noul beneficiu introdus în Codul muncii îi vizează doar pe cei cu contracte de muncă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
avocatnet.ro 
Simona Voiculescu 
Dan Năstase, Simona Voiculescu 
Dan Năstase