Salariații au dreptul, conform Codului muncii, la zile libere plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, care nu se includ în durata concediului de odihnă. Același act normativ stabilește că tipul evenimentelor familiale deosebite și numărul zilelor libere sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă (CCM) aplicabil sau prin regulamentul intern (RI), dar ce se întâmplă atunci când aceste noțiuni nu se regăsesc în cele două documente de muncă? Atunci rămâne legea, respectiv Codul muncii și alte acte normative ce prevăd astfel de zile libere plătite. Citește articolul
Crizele recente și schimbările semnificative din mediul profesional au generat o altă criză adânc înrădăcinată, dar adesea trecută cu vederea - sănătatea mentală la locul de muncă. Un sondaj Eurobarometru arată că aproape jumătate din forța de muncă europeană este afectată de probleme emoționale sau psihice, cum ar fi depresia sau anxietatea. În România, riscurile psihosociale la locul de muncă sunt în creștere, iar angajatorii ignoră aceste probleme, lăsându-i pe angajați vulnerabili în fața lor. Ignorarea acestor riscuri are consecințe grave, cum ar fi scăderea performanței și productivității, creșterea absenteismului și probleme de sănătate fizică și mentală. Ce spune legea și ce pot face angajatorii? Citește articolul
Negocierea colectivă este obligatorie de la zece angajați în sus, dar nu și încheierea efectivă a unui contract colectiv de muncă (CCM). Nu există un model oficial pentru acesta, o structură obligatoriu de respectat, iar conținutul său este decis integral de părți, plecând de la ce permite legea și respectând limitele ei. Ideea de a relua în CCM prevederi ce sunt deja stabilite în lege, care oricum nu sunt supuse negocierii, pune sub semnul întrebării utilitatea sa și chiar scopul încheierii sale. Citește articolul
Respectarea regulilor interne înseamnă că ele sunt cunoscute, adică accesibile și ușor de înțeles de către angajați - când regulile nu sunt prezentate, nu sunt actualizate și când angajații doar „descarcă pagini de informații” și semnează apoi că le-au primit, șansele unor conflicte, incidente și repercusiuni costisitoare sunt semnificativ mai mari. Citește articolul
Accesul egal la oportunitățile de angajare ar trebui să existe la nivel principal în toate unitățile publice sau private. Cu toate acestea, unele practici de recrutare pot crea adevărate bariere între candidații calificați și locurile de muncă dorite, ducând la situații de discriminare, așa cum a fost cazul cu ROMATSA, operatorul național de servicii de navigație aeriană, sancționat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu o amendă contravențională de 50.000 de lei. Citește articolul
A ne concentra exclusiv pe ghidul privind hărțuirea morală și pe criteriul de sex la locul de muncă este insuficient pentru a putea preveni și combate întregul fenomen al hărțuirii și violenței la locul de muncă. De exemplu, din metodologia publicată anul trecut lipsesc termeni importanți, precum cel de victimizare, dar pe care îi regăsim definiți în alte legi. Pentru moment însă, ghidul este un „început” consistent pentru mediile de lucru complet străine de înțelegerea hărțuirii. Reglementările în domeniu vor evolua însă, într-un viitor nu foarte îndepărtat. Citește articolul
Pornind de la teama care este promovată în spațiul public de ceva vreme privind înlocuirea lucrătorilor cu mai micii sau mai marii roboței, am întrebat două softuri de A.I. care sunt vulnerabilitățile salariaților din acest moment. Să-i spunem top 5 vulnerabilități ale salariaților în actualul context, iar acestea ar fi stabilitatea și predictibilitatea la locul de muncă, gestionarea salariilor reduse, pregătirea profesională insuficientă, securitatea socială inadecvată sau insuficientă și condițiile de muncă inadecvate. Aceste vulnerabilități pot fi remediate prin educație financiară, creșterea nivelului de pregătire profesională, îmbunătățirea sistemului de securitate socială și asigurarea unor condiții de muncă adecvate. Citește articolul
Guvernul a aprobat la final de an Strategia Națională pentru Formarea Adulților pentru perioada 2024-2027, cu scopul general de a crește rata de participare a adulților la învățare pe parcursul vieții, capitol la care România este acum la coada clasamentului în Uniunea Europeană. Obiectivele specifice ale strategiei, care a apărut azi în Monitorul Oficial, presupun dezvoltarea competențelor verzi și digitale, urmând ca toate standardele ocupaționale să fie modificate în acord, reglementarea microcertificărilor, pilotarea contului individual de învățare, reglementarea unui plan anual de formare profesională pe care angajatorii să-l utilizeze, stimulente de formare profesională pentru angajați și angajatori, precum și implementarea unui pachet de bază de formare pentru persoanele fără/cu nivel scăzut de formare. Citește articolul
Regulile care guvernează mediul de afaceri din întreaga lume sunt tot mai complexe și, chiar dacă multe dintre ele au drept obiectiv final simplificarea relațiilor dintre entitățile implicate, îmbunătățirea performanțelor financiare, condiții mai bune de muncă pentru angajați și, în final, creșterea nivelului de trai pentru întreaga populație, implementarea lor este deseori provocatoare. În România, la această complexitate se adaugă schimbările frecvente ale reglementărilor cu impact în economie, în special cele care vizează impozitarea. Din aceste considerente, companiile care activează pe piața locală trebuie să acorde o atenție sporită schimbărilor din domeniul în care activează, să atragă, să perfecționeze și să rețină angajați specializați, cu ajutorul cărora să le poată implementa cu succes și timp util. Citește articolul
Procesul de obținere a documentelor portabile A1 și a certificatelor de atestare a legislației s-a simplificat odată cu lansarea portalului RODPA1, începând cu 8 ianuarie 2024, conform anunțului făcut spre final de an de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Citește articolul