Activitate luptator.cu.pana

Buna ziua,

As dori sa stiu daca exista o procedura pentru a contesta traducerile unor acte civile straine prezentate in instantele romanesti. La concret, intr-un proces in care sunt parte au fost introduse de catre partea interesata un certificat de deces si un testament, ambele in limba ebraica, provenind din Israel unde au fost traduse cu cateva "greseli" ("greseli" care folosesc partii interesate, desigur). La randul meu am obtinut traducerea documentelor in Romania, de catre un traducator autorizat local, de unde rezulta "micile inadvertente". Instanta, cam inclinata catre partea respectiva (nuuu, nici nu mi-ar putea trece prin cap posibilitatea ca s-o fi dat o spaga la juzi... doar suntem in Romania, nu? B-) ), n-a luat in consideratie traducerile prezentate de mine - s-a facut ca nu baga de seama - si a statuat conform cu ce tradusese partea adversa (in Israel).
De aici intrebarea: exista vreo procedura de a contesta traducerea actelor respective? Poate ceva care sa implice sectia de contencios administrativ (unde, prin lege, pot fi contestate actele emanand de la organele romanesti).

Legat de asta: testatarul declara in testament ca a semnat la data de X pe cand cel care certifica, un avocat israelian, isi da cu stangu'n dreptu' si declara ca testatarul s-a prezentat in fata lui la data de Y si a semnat. Asta, conform legii romanesti, ar invalida certificarea, si prin urmare, ar invalida intregul testament, nu-i asa? Intrebarea este: ce se intampla atunci cand un asemenea testament este adus in Romania unde asa-zisul mostenitor incearca sa se foloseasca de el in instanta, dat fiind ca, prin discrepanta respectiva, nu corespunde cerintelor legale ale testamentului romanesc? Din cate stiam, un testament strain are valabilitate in Romania daca este creat dupa legile statului din care provine, cu exceptia cazului in care contravine legilor romanesti. Este asta un caz in care testamentul contravine legilor romanesti?

As dori sa stiu care este link-ul unde pot verifica o companie (SRL, sau SA) daca exista sau daca a dat faliment?
Multumesc anticipat pentru indrumare.

Gabriela Pintea a scris:

Ceea ce ati aratat in expunerea dvs., dupa cum cunoasteti deja, nu este motiv pentru promovarea unei contestatii in anulare sau pentru promovarea unei revizuiri. Alte cai extraordinare de atac nu exista.

Speram ca poate totusi sa-mi fi scapat ceva...
Oare Avocatul Poporului, sesizat cu o astfel de "gaura in lege", nu ar putea sesiza Parlamentul, pentru completarea Codului de proc. civ.? (da, da, "you may say I'm a dreamer, but I'm not the only one").
Probabil ca o asemenea completare la Codul respectiv ar "intrista" o gramada de magistrati care s-ar vedea lipsiti de unul din modurile de a abuza de functia lor, dar pe de alta parte ar aduce o mica imbunatatire sistemului nostru juridic in lungul drum pe care-l are de parcurs pentru a ajunge la un nivel minim de decenta (daca va ajunge vreodata)...

freeelis a scris:

Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu constestatie in anulare cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale.
...

Ma tem ca lipsa de procedura cu partile nu poate fi interpretata ca fiind o "greseala materiala". De fapt, ICCJ statueaza "greseala materiala" ca fiind acelasi lucru cu "eroarea materiala" (cf. art. 281 Cpc) - a se vedea in acest sens decizia nr. 1322 din 17 februarie 2004, I.C.C.J., secţia civilă.

As dori sa aflu daca exista vreo cale extraordinara de atac a unei sentinte la un recurs, pronuntata cu nesocotirea prevederilor Codului de proc. civ., ducand la un viciu de ordine publica.
Mai precis, instanta, in graba de a favoriza una din parti, a judecat si a decis cu toate ca in sala nu se gaseau niciuna din parti, si nu ceruse nimeni judecarea in lipsa (deci, in mod normal, se impunea aplicarea art. 242 alin (1) pct 2 si suspendarea judecatii). Asta a fost statuat chiar de catre ICCJ prin decizia nr. 2364 din 23 martie 2005, unde a scris:

Dispozitiile art. 242 alin. 1pct. 2 au caracter imperativ si obliga pe judecator sa suspende judecata daca partile lipsesc si nu au cerut judecata in lipsa .
...
Procedand la judecarea cauzei, in lipsa partilor, care nu au cerut judecata in lipsa, se incalca dreptul la aparare si principiul contradictorialitatii prin hotararea de respingere a actiunii ...

Din pacate, o astfel de pronuntare viciata nu se inscrie in mod explicit pe lista celor cateva motive care dau dreptul la actiuni de contestatie in anulare sau revizuire, cu toate ca, asa cum a statuat ICCJ, asa ceva inseamna incalcarea dreptului la aparare (incalcarea dreptului la aparare insa nu reprezinta un motiv de casare a unei hotarari ramase irevocabile in justitia romaneasca, se vede treaba).

andreigrigoriu a scris:

Exact, domnule.

Puteți avea în vedere și instrucțiunile de completare (nota explicativă) disponibile aici:
[ link extern ]

Cu stimă.

A propos de adresa aceasta pe care o indicati, si cu referire la cele ce am scris mai sus, a se vedea primul link, intitulat:
NOTA în atentia persoanelor ce doresc sa se adreseze Curtii Europene a Drepturilor Omului; acolo, in documentul pdf care se deschide, a se vedea punctul 13.

andreigrigoriu a scris:

Stimați aplicanți la CEDO,

Prima problemă:

...
Cererea nu este recomandabil să fie scrisă în limbile oficiale ale Curții - engleză sau franceză, în această primă etapă a admisibilității în principiu. În această fază, cererea dvs este analizată de cele două divizii române de la CEDO, alcătuite din români, care evident sunt vorbitori nativi de română!

De altfel, nici traducerile nu sunt necesare, din același motiv. Sunt necesare numai copii simple.

...
[

Stimate Domnule Grigoriu,

Instructiunile de completare a cererii CEDO spun ca, intr-o prima faza, comunicarile cu Curtea se pot face in limba tarii respective, si ca dupa comunicarea cererii catre guvernul tarii comunicarile trebuiesc facute intr-una din limbile oficiale, in afara cazului cand exista o dispensa data de Curte.
Ceea ce face ca, odata facute in romana, cererile sa fie traduse intr-o limba oficiala (engleza sau franceza) de angajatii de la sectia romana - si aici incepe problema: ca unii din ei fac ce fac - mai incurca traducerea, se mai pierde pe coridor... - si lucrurile pica in favoarea Romaniei: iaca pozna! Nu de alta, dar vorba aia: "Bad habits die hard" - imi pareti tanar, si nu stiu daca numele de "reteaua Caraman" va spune ceva... ai nostri ca brazii reusisera sa patrunda structura NATO prin anii 50-60, credeti ca le este greu sa "patrunda" astazi CEDO? Avem vechime in "patrunderi" si in plasarea de cartite inca din vremi istorice, lucru care de multe ori ne-a ajutat politic, dar din pacate nu ne-am marginit sa folosim tehnicile astea doar pentru salvarea neamului...

In fine, revenind la oile noastre:
Pe de alta parte, o cerere deja adresata intr-una din limbile oficiale nu are sens sa mai fie tradusa in romaneste... pentru ca apoi ce? Sa fie retradusa intr-una din limbile oficiale? Ca judecatorii CEDO nu cunosc romana, si in final dosarul este alcatuit intr-una din limbile oficiale. Or fi facand "tovarasii" de la sectia romana referate, dar cererea in engleza sau franceza ramane, si deci nu se pot "incurca" la tradus.

Desigur ca, daca aveti argumente care sa sustina necesitatea formularii cererii in limba romana, o sa fiu foarte interesat sa le aflu (ma refer la argumente cum ar fi reguli CEDO sau instructiuni CEDO sau vreun document emanand de acolo, unde sa se explice, de exemplu, mecanismul la care faceti referire).

Cu stima,

LcP

P.S. As putea sa dau numele unei astfel de cartite plasata la CEDO... dar astazi ma abtin. Poate alta data...

ynocentta a scris:

luptator.cu.pana a scris:

si in final a facut plangere la CEDO, unde, peste cativa ani, cand se va judeca, amarata de Romanie va fi obligata la plata despagubirilor, pentru niste netrebnici de juzi

Pana ca CEDO sa oblige statul Roman la plata despagubirilor,aveti certitudinea ca cererea,in prima faza va fi admisibila?

Nu, si nu stiu cat de bine a facut cererea prietenul meu. Dar cunoscandu-l, inclin sa cred ca a respectat procedura CEDO; si ce i s-a intamplat contine destul "material" pentru a fi retinuta plangerea (e totusi CEDO, nu Romania).

ingridprotopopescu a scris:

Fapta se prescrie dupa 12 ani si da, puteti face plangere penala impotriva tregiversarii dosaralui la Parchetul General.

Sa-mi fie cu iertare, dar plangerea penala la Parchetul General o sa ajute ca... frectia la piciorul de lemn.
Sa va povestesc un caz de-al unui prieten apropiat: omului i s-a suspendat un dosar civil undeva in provincie (dar destul de aproape de Bucuresti) pe motiv ca ar fi existat lipsa de procedura cu partile (asta inseamna ca ambele parti au fost absente - personal sau prin aparator); toate buna si frumoase, numai ca... la termenul respectiv in sala fusesera atat avocatul prietenului meu cat si reprezentantul partii adverse. Chestia era insa ca "partea adversa" este o companie care apartine unui bogat "om de afaceri" post-decembrist, si prietenul meu tocmai ar fi urmat sa aduca dovezi de necontestat in sprijinul sau (si de! pierdea "omul de afaceri"... si asta nu se putea intampla in urbea respectiva, ca doar traim pe Plaiul Mioritic, nu?).
Ei bine, omul nostru a facut si el ce ar fi facut orice om care crede in justitie - o plangere direct la Parchetul General; de unde, desigur, cazul a fost trimis la parchetul curtii de apel respective (dvs. si cu mine, oameni obisnuiti, daca facem o potlogarie, suntem dati pe mana politistului sau maximum a procurorului de judecatorie... nu si juzii: in legislatia noastra originala, ei sunt imediat sub Dumnezeu).
Si dom' procuror, dupa ce a tot tergiversat cazul, si dupa ce avocatul omului s-a dus sa-l "intrebe de sanatate" (moment in care dom' procuror chiar a incercat - voalat - sa-l "sperie" nitel pe avocat, dar n-a tinut), a ajuns la concluzia ca... a fost o eroare a grefierei care a tehnoredactat, ca mai fusesera vreo 3 suspendari in ziua aia pe acelasi motiv! Asa ca a dat NUP.
Omul nostru nu s-a lasat, si a continuat pe 2 cai:
- a facut plangere la Parchetul General contra procurorului; un procuror de sub Dna Kovesi l-a gasit nevinovat pe procurorul initial (pai nu?)... si omul nostru n-a mai insistat;
- a facut plangere la procurorul sef ierarhic, de unde a venit raspunsul de mentinere a NUP (va asteptati la altceva???)
- a urmat procedura si a facut plangere la curtea de apel respectiva - unde s-a ajuns la concluzia ca judele a fost nevinovat (in 2 timpi si 3 miscari) si omul nostru a fost obligat la plata a 100 lei cheltuieli de judecata catre stat;
- a facut recurs la ICCJ (intre timp, prin Legea "Minusculei Reforme" s-a scos aceasta posibilitate, ceea ce e bine pentru cei care urmaresc sa mearga la CEDO: nu mai trebuie sa arunce banii de pomana), si la recurs a pierdut intr-un singur termen, fiind obligat la plata a 200 de lei catre stat (ca de! ICCJ = casa mai nobila)
- si in final a facut plangere la CEDO, unde, peste cativa ani, cand se va judeca, amarata de Romanie va fi obligata la plata despagubirilor, pentru niste netrebnici de juzi si procurori care ar trebui sa stea nitel la beci, si la iesire sa se faca orice numai in justitie sa nu mai fie primiti.

P.S. Intre timp, cand a aflat de plangerea omului, dna. jude care suspendase cazul si-a reformat incheierea si, alocandu-si puteri de instanta de atac, a decis ca de fapt motivul real de suspendare ar fi fost decesul unuia din reclamanti (lucru despre care nu avea nicio dovada, cum ar fi un certificat de deces, sau alt act... dar ce mai conteaza asta in fata unui jude "motivat"?). Omul a acuzat si asta in complement la plangerea sa, dar... tot NUP a ramas: pai ce, se incurca dom' procuror de asa mofturi?

Din pacate, traim intr-o societate bolnava, una din bolile majore fiind justitia, plina de lupi in blana de oaie, functionand atat ca juzi cat si ca procurori. Si atunci ce sperante sa avem?

Cateva raspunsuri:
1) verdictul din civil nu atarna in penal - vedeti art 22 Cod proc
2) raspunzand Dlui Avocat Mihai-Jus: orice fapta se prescrie in termenul de prescriptie... cu exceptia cazului cand tergiversarea se datoreaza organelor Statului (adica, insusi organului chemat sa faca ancheta); asa a statuat CEDO. Vedeti in acest sens:
[ link extern ]
[ link extern ]
Jurisprudenta CEDO (citez):
In final, Curtea a aratat ca plimbarea dosarului pe la Parchete si instante timp de trei ani, fara a avea o solutie care sa nu poata fi contestata sub aspectul legalitatii si veridicitatii reprezinta o incalcare pe forma a Articolului 3 din Conventie. “Curtea aminteste jurisprudenta pe aceste tipuri de cauze, conform careia nu se poate spune ca autoritatile au actionat cu o promptitudine suficienta si diligenta rezonabila, atata timp cat cauza a ajuns sa fie finalizata prin iesirea din termenul de prescriptie”.

Asadar, practica asa de iubita de catre "organele de cercetare" romanesti, care in realitate sunt o rusine pe obrazul tarii si al intregii Europe, ramasita a vremurilor de dinainte de decembrie 1989, si anume de a trage de timp pana la prescriptie, nu se mai poate aplica.

Dupa parerea mea, dvs. ar trebui sa faceti si o plangere la Avocatul Poporului, aratand ce se intampla si cum atat politistul cat si procurorul trag de timp ca sa invoce prescriptia. Ce aveti de pierdut? Vedeti si dvs. ca se incalca art. 3 din Conventia EDO si deci este un motiv pentru Avocatul Poporului sa se amestece.