După mai multe amânări, în 2018 a intrat în vigoare Legea falimentului personal, act normativ ce a introdus, ca o noutate pentru țara noastră, insolvența persoanelor fizice. Mai exact, documentul are ca scop instituirea unei proceduri pentru redresarea situației financiare a persoanelor fizice cu datorii și stabilește trei acțiuni ce pot fi folosite de către persoanele aflate în insovență pentru a-și remedia situația. Citește articolul
Autoritățile au stabilit recent nivelul de trai rezonabil al familiilor din țara noastră. Astfel, potrivit unui document publicat recent în Monitorul Oficial, familiile cu doi copii ar putea trăi la oraș cu 2.600 de lei pe lună și în mediul rural cu 2.100 de lei. De fapt, aceste valori reprezintă sumele de bani ce nu pot fi oprite, în cazul insolvenței personale, pentru plata datoriilor, deoarece persoana aflată în insolvență are nevoie de acești bani pentru a asigura traiul zilnic atât pentru sine, cât și pentru familia sa. Citește articolul
Primul caz de intrare în insolvenţă a persoanei fizice a fost soluţionat recent de o instanţă judecătorească de la noi. Acest lucru reprezintă o premieră în România, legea care reglementează falimentul personal fiind în vigoare din ianuarie 2018. Mai exact, este vorba de un român care a început o afacere pe cont propriu și care n-a putut să reziste, acumulând datorii pe care nu le mai putea acoperi. Judecătorul a considerat că situația financiară a românului e compromisă și a dispus deschiderea procedurii insolvenței prin lichidarea activelor sale. Citește articolul
După mai multe amânări, Legea falimentului personal a intrat la 1 ianuarie în vigoare, dar nu se aplică și nu e de folos niciunui datornic care o aștepta plin de speranță. Am stat de vorbă cu un specialist în proceduri de insolvență să ne lămurească unde se află problema. Am aflat că mai avem de așteptat, că lucrurile se mișcă greu din partea unor instituții-cheie și știm exact care sunt acelea. Cum vor afla românii că pot apela la mecanismul falimentului personal? Iată răspunsul. Citește articolul
Termenul de intrare în vigoare a legii care introduce, în premieră în România, procedura de insolvență pentru persoanele fizice, a fost amânat de trei ori până acum. Trebuia să se aplice din august anul trecut, dar Guvernul a decis să amâne momentul până la 1 ianuarie 2018. Cum nu a mai intervenit între timp vreo altă măsură de amânare, putem spune că Legea falimentului personal e deja în vigoare de patru zile. Citește articolul
Datornicul care va intra într-o procedură de insolvență personală va avea șanse destul de mari să rămână în locuință, alături de familia sa, potrivit Legii falimentului personal. Desigur, asta dacă ne referim doar la două dintre cele trei proceduri de insolvență personală, întrucât, la cea prin lichidare de active, esențial e că se vinde tot ce se poate vinde. Dacă administratorul procedurii va decide că e mai bine ca imobilul să fie valorificat, legea prevede inclusiv posibilitatea ca datornicul să rămână în propria casă cu chirie, dacă va vrea acest lucru. Citește articolul
Numai anumiți specialiști vor putea fi numiți administratori sau lichidatori în procedurile de insolvență a persoanelor fizice. Potrivit Legii falimentului personal, e vorba de executori judecătorești, practicieni în insolvență, avocați sau notari. Pentru a fi înscriși pe lista specială a administratorilor și lichidatorilor, ei vor trebui nu doar să aibă o reputație neștirbită și oarecare vechime în profesie, dar și să treacă de un examen, în unele situații. În plus, e necesar ca aceștia să fie pregătiți în acest timp în corpurile profesionale din care fac parte. Sumele pe care le vor putea primi lunar pentru aceste funcții se vor ridica până la 500 de lei, dar nu vor fi scoase din buzunarele insolvenților. Citește articolul
Legea falimentului personal prevede o procedură de insolvență și pentru datornicii pensionari sau cei care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă - procedura de insolvență simplificată. Pe lângă condițiile generale, aplicabile oricărei persoane fizice care va vrea să-și ceară insolvența, datornicii la care ne referim vor trebui să aibă datorii de cel mult 14.500 de lei și să nu aibă ce bunuri sau venituri să folosească pentru a-și acoperi debitele măcar parțial. Dacă vor intra într-o procedură de insolvență simplificată, ei vor putea să scape de datorii respectând pentru o perioadă anumite obligații foarte stricte. Citește articolul
Procedura de insolvență prin lichidare de active este cea de-a doua dintre cele trei prevăzute de Legea falimentului personal, în curând în vigoare. Practic, la această variantă de insolvență vor ajunge fie cei care se află în situații financiare foarte proaste, fie cei care, deși intraseră într-o procedură pe bază de plan de rambursare a datoriilor, nu s-au ținut de plan sau procedura a eșuat fără vina lor. Ce va însemna intrarea într-un astfel de tip de insolvență: toate bunurile ce pot fi vândute, conform legii, vor fi vândute, iar datornicul și familia sa nu vor putea cheltui decât o anumită sumă de bani în fiecare lună și doar pentru a-și acoperi nevoile curente. Dacă la final vor mai rămâne datorii, ștergerea lor nu va fi însă așa de ușoară. Citește articolul
Insolvența pe bază de plan de rambursare a datoriilor este primul tip de procedură prevăzut în Legea falimentului personal. Prin aceasta, datornicii vor putea să-și revină din punct de vedere financiar, respectând măsurile prevăzute în planul întocmit în asentimentul lor și votat de către cea mai mare parte din creditorii lor. Respectarea cu strictețe a planului stabilit îi va ajuta pe datornici să-și plătească datoriile și chiar să scape de unele dintre ele, la final. Citește articolul