Dacă în cazul cumulului de contracte cu același angajator perioada minimă de repaus zilnic contractele sunt analizate în ansamblul lor, pentru repausul săptămânal, prevăzut și acesta atât în cadrul Directivei 2003/88/CE la art. 6, cât și în art. 114 din Codul muncii, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu s-a pronunțat până la acest moment.
Citește articolulLa începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. De la momentul anunțului nu s-au făcut demersuri suplimentare, însă în Portugalia acest drept există de vinerea trecută. Citește articolul
Ca să lucreze în telemuncă și să mai vină și la sediul angajatorului din când în când, firma și salariatul pot conveni asupra unui program de lucru flexibil: asta poate însemna ore de început și de final de muncă flexibile, zile sau ore din zi când se muncește obligatoriu de la birou ș.a.m.d. Convenirea unui program de lucru flexibil presupune însă acordul dintre cele două părți. Citește articolul
În unele sectoare de activitate, angajatorul poate solicita salariaților să fie disponibili în timpul lor liber pentru remedierea cât mai rapidă a unor anumite probleme care pot apărea. Totuși, o astfel de cerință a angajatorului nu poate fi impusă unilateral, iar timpul petrecut “în așteptare” de către salariat trebuie recompensat. Citește articolul
Poate că, în unele firme, folosirea pe termen lung a unui program de lucru flexibil / individualizat va fi la fel de atractivă precum este telemunca. Dacă și firma, și angajatul sunt de acord, programul poate fi flexibilizat după dorință, dar nu există libertate deplină în conturarea acestuia: mai exact, chiar dacă angajatul vrea, nu se pot încălca regulile ce țin de timpul maxim de lucru pe zi ori săptămână. Cât despre reflectarea acestuia în acte, despre o evidență a orelor flexibile - Codul muncii ne arată cât se poate de clar că sunt obligatorii și deopotrivă utile. Citește articolul
Pauza de masă acordată salariaţilor nu este timp efectiv de muncă, iar dacă ea este stabilită în regulamentul intern şi este inclusă în programul de lucru zilnic nu înseamnă că acea pauză este considerată o oră suplimentară programului şi nici nu se plăteşte de către angajator, potrivit explicaţiilor făcute de un specialist în dreptul muncii în cadrul conferinței de HR organizate de avocatnet.ro săptămâna trecută. Citește articolul
Programul Kurzarbeit, ce este reglementat prin OUG 132/2020, urmează să sufere joi un nou set de modificări. Concret, vorbim de o lege ce vizează, printre altele, posibilitatea de reducere a timpului de lucru cu până la 80%, dar numai cu acordul salariaţilor, şi o altă modalitate de calcul a indemnizaţiei Kurzarbeit. Pentru a fi puse în aplicare efectiv, însă, acum este nevoie și de modificarea normelor programului Kurzarbeit. Citește articolul
O recentă decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în materia repausului zilnic la care au dreptul angajații ne arată că acesta trebuie privit în persoana fiecărui angajat, iar nu în ansamblu, atunci când există mai multe contracte de muncă. CJUE nu a răspuns însă și cu privire la situația contractelor la angajatori diferiți, ci doar cu privire la situația cumului de funcții. Ce se întâmplă dacă inspectorii muncii constată că cele 12 ore minime prevăzute de Codul muncii nu sunt respectate? Citește articolul
În cazul în care un lucrător a încheiat mai multe contracte de muncă cu același angajator, perioada minimă de repaus zilnic se aplică contractelor considerate în ansamblul lor, iar nu fiecăruia dintre contracte luate în considerare în mod separat - este concluzia la care a ajuns Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o decizie recentă ce vizează situația unor angajați români. Citește articolul
Scriam zilele trecute că, la nivel european, se lucrează la un proiect de directivă ce va da salariaților dreptul de a fi inaccesibili în afara programului de lucru. Acesta va viza, practic, situațiile în care salariații sunt contactați telefonic sau prin e-mail în timpul liber. Dreptul va veni la pachet cu o obligație pentru angajatori, astfel că lucrătorii se vor putea folosi de orice încălcare pentru a cere despăgubiri. Citește articolul