ACCES GRATUIT
Mesajele și e-mailurile primite zilele acestea de români prin care sunt anunțați că au de primit bani de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu sunt trimise, de fapt, de Fisc. Într-un comunicat de presă trimis în urmă cu câteva momente, ANAF informează despre o posibilă fraudă ce vizează datele personale, inclusiv datele bancare.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Atenție!
Firmele românești sunt vizate de o încercare de înșelăciune, care se folosește, printre altele, și de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Potrivit unei avertizări a Camerei de Comerț și Industrie Suceava, în acest moment există o entitate germană care solicită companiilor românești să confirme anumite date comerciale care le vizează, pentru a fi în acord cu GDPR. Entitatea germană pretinde că datele respective vor apărea într-un registru european, care nu există în mod real, iar firmele care răspund la solicitarea falsă sunt ulterior obligate (inclusiv prin diferite șicanări) să plătească de la câteva sute până la câteva mii de euro pentru acest serviciu.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Amenințările de fraudă reprezintă un real pericol pentru companii, fie ele mai mici sau mai mari. Iar atunci când auditul intern este depășit de situație, firma poate apela la cunoștințele unei persoane ale cărei responsabilități principale sunt detectarea și investigarea fraudei. Orice investigație însă trebuie să respecte anumite condiții, astfel încât să se desfășoare într-un cadru legal.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Criminalitatea informatică, sau cybercrime, așa cum mai este cunoscută, esta una dintre metodele cele mai utilizate în cazul fraudelor fiscale, însă fraudatorii se folosesc și de alte metode pentru a obține diverse foloase sau beneficii. Astfel, persoanele rău-intenționate apelează de multe ori la fraudele de tip social, prin care studiază, în primă fază, persoanele ce urmează să devină victime, sau la metoda "accidentului", prin care cer un transfer de bani pentru motive "urgente".
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Însușirea ilegală a activelor, criminalitatea informatică și frauda de consum sunt cele mai frecvent raportate tipuri de fraudă din ultimii ani, potrivit unui studiu realizat de specialiștii de la PwC România. Dintre acestea, criminalitatea informatică, cunoscută drept cybercrime, a luat amploare, companiile fiind expuse zilnic în acest sens.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Fraudele fiscale în cadrul companiilor sunt întâlnite peste tot, indiferent de industrie, iar principalele persoane care fraudează sunt cele care lucrează în interiorul firmei. Mai mult, potrivit unui specialist, anumite persoane au profilul fraudatorului și chiar antecedente în acest sens, motiv pentru care li se recomandă angajatorilor să efectueze verificări înainte de orice angajare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Fenomenul de criminalitate este întâlnit la nivel global în domeniul economic și de afaceri, iar frauda fiscală, prin care înțelegem un fapt ilicit, chiar de natură penală, este omniprezentă, așa cum a explicat recent un specialist al PwC România cu vastă experiență în prevenirea și combaterea fraudei. Mai mult, investigatorul a arătat și care sunt zonele geografice în care predomină frauda, de unde vine aceasta și care este tipologia fraudatorului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Există trei elemente care stau la baza comiterii fraudelor, atunci când vorbim de modalitatea de utilizare a fondurilor europene sau naționale, iar ele constituie așa numitul "triunghi al fraudei": oportunitatea de a frauda, justificarea pentru fapta comisă și presiunea financiară care poate împinge o persoană să comită o fraudă. Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să sesizeze de îndată Departamentul de Luptă Anti-Fraudă (DLAF) şi organele de urmărire penală în cazul constatării unor indicii sau tentative de fraudă. Iată care sunt indicatorii de fraudă care vor determina o sesizare adresată DLAF.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Rezilierea contractelor de finanțare încheiate determină, atunci când au fost efectuate plăți eronate în contul beneficiarului, restituirea acestora în cuantumul și la termenele stabilite prin contract. Beneficiarul este întreptățit să fie notificat ca urmare a deciziei luate de către finanțator, iar restituirea fondurilor nerambusabile trebuie să se facă, în unele situații, într-un termen de doar cinci zile. Contractul de finanțare prevede toate situațiile în care beneficiarul poate fi obligat să restituie, în întregime sau parțial, ajutorul nerambursabil încasat, ca urmare a constatării unor nereguli în implementarea proiectului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Inspectorii Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) au verificat activitatea unei firme specializate în comerțul cu produse farmaceutice și au constatat un prejudiciu de 44,49 de milioane de lei (aproximativ 10 milioane de euro) cauzat bugetului de stat prin sustragere de la plata TVA, potrivit unui comunicat remis redacției de Agenția Națională de Administrare Fiscală. În iulie 2016, DGAMC a sesizat organele de urmărire penală pentru asigurarea recuperării prejudiciului.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
avocatnet.ro 
Alexandros Bakos 
Eduard Popescu 
Marian Dumitrache 