Schimbarea a fost introdusă prin Legea nr. 295/2020, care aduce mai multe modificări Codului de procedură fiscală. Schimbarea referitoare la continuarea inspecției fiscale cu succesorii persoanei decedate se aplică din 24 decembrie 2020.

„În cazul în care inspecția fiscală a început și intervine încetarea persoanei juridice sau decesului persoanei fizice ca subiecte de drept fiscal, inspecția fiscală continuă cu succesorii persoanei respective, dacă aceștia există. În acest caz, creanța fiscală se stabilește pe numele succesorilor. În cazul în care nu există succesori inspecția fiscală încetează”, prevede, mai exact, Codul de procedură fiscală, în forma actualizată.

Imediat după, Codul de procedură fiscală prevede că procedura propriu-zisă de aplicare a acestei măsuri urmează a fi stabilită prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În mod normal, ar trebui ca procedura să continue doar cu moștenitorul care a acceptat succesiunea (moștenitorii sunt liberi să accepte o succesiune sau nu, pentru a evita situațiile în care riscă să moștenească mai multe datorii decât active).

De fapt, Codul de procedură fiscală (precum și legislația succesiunilor, astfel cum apare în Codul civil) stabilește că o obligație fiscală ar urma să fie transferată moștenitorului doar dacă acesta acceptă moștenirea. Acest lucru ține, în esență, de mecanismul preluării datoriilor, de către succesori, de la antecesorul lor. El presupune libertatea primilor de a se asigura că pot accepta moștenirea doar dacă urmează să aibă un beneficiu, la final (iar acest lucru vizează inclusiv datoriile fiscale). Dar ce nu pot să facă moștenitorii e să accepte moștenirea selectiv, astfel încât să preia doar o parte din datorii, pentru a reuși să aibă, totuși, o configurație de active și datorii care să ducă la un rezultat pozitiv, în ceea ce privește bunurile și drepturile moștenite.

E adevărat că, în cazul de față, vorbim doar de inspecția fiscală, însă ar fi ineficientă derularea unei inspecții fiscale în cazurile în care există riscul ca moștenitorul să nu accepte moștenirea. Inclusiv din perspectiva Fiscului ar putea fi ineficientă o asemenea abordare, pentru că acesta ar consuma resurse să deruleze o inspecție fiscală, doar ca să existe riscul ca obligațiile stabilite în urma ei să nu poată fi executate, pentru că nu le-a mai preluat nimeni.