Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Neplata salariilor rămâne una dintre problemele cel mai des reclamate la ITM-uri. Care sunt sancțiunile pentru angajator și ce pot face angajații

Dreptul unui angajat de a primi salariu este un drept reglementat la nivel internațional, adoptat atât prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât și de alte Agenții specializate ale ONU, precum Organizația Internațională a Muncii. În România, situația neplății salariilor rămâne o problemă cu care mulți salariați se confruntă, ne arată datele din Raportul de Activitate al Inspecției Muncii pe anul 2023. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Regulamentul intern de telemuncă sau cum angajatorul decide nelegal să schimbe regulile jocului în mod unilateral

Să ai o relație de muncă flexibilă în privința unor aspecte reprezintă, în mod cert, un avantaj atât pentru salariat, cât și pentru angajator, însă o astfel de abordare depinde, în primul rând, de buna-credință a ambelor două părți, iar, în al doilea rând, de voința acestora și de posibilitatea reală de a aborda flexibil lucrurile. Deseori se vorbește despre telemuncă sau despre munca în regim hibrid, dar părțile nu se sprijină pe contracte făcute conform legii care să descrie aceste situații de muncă - telemunca există doar la nivel practic, dar nu și formal, sau programul de muncă ajunge să fie înscris într-document de unde angajatorul să-l sucească după bunul plac. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Riscul sărăciei în rândul femeilor: între sarcini domestice și remunerație scăzută

În România, riscul sărăciei și excluziunii sociale afectează disproporționat femeile, cu o rată de 33% comparativ cu 31% la bărbați în 2023, conform Eurostat. Participarea scăzută a femeilor pe piața muncii și sarcinile domestice sunt factori majori care contribuie la această situație. Deși s-au înregistrat progrese în creșterea ocupării, femeile continuă să fie mai vulnerabile la sărăcie din cauza diferențelor salariale și a duratei mai scurte a vieții profesionale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Prestatorul casnic poate să fie și un salariat care vrea să-și mărească veniturile?

Termenul de ”prestator casnic” face referire la persoanele care desfășoară ocazional activități casnice de muncă necalificată, în una sau mai multe gospodării, în schimbul unei remunerații în bonuri valorice (tichete), cu valoarea brută de 15 lei. Legea nu prevede constrângeri care să împiedice salariații să ofere servicii ca prestatori casnici, dacă aceștia vor să își suplimenteze venitul astfel. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Nerespectarea regulilor privind repausul zilnic și săptămânal influențează negativ și concediul de odihnă anual

Atunci când programul de muncă este „impus de necesitățile” unității și sunt ignorate regulile care stau la baza repartizării timpului de muncă și cele care stabilesc perioadele minime pentru repaus, la un moment dat apar și situațiile care pot declanșa conflicte de muncă. De exemplu, în cazul unui program nelegal de muncă, angajatorul ajunge să suprapună peste dreptul la concediul de odihnă zile care ar trebui să fie, de fapt, pentru repausul săptămânal. Altfel spus, nerespectarea legii într-o privință determină nerespectarea unei alte prevederi și tot așa. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Legea prestatorilor casnici e pentru cei care muncesc din când în când în gospodăriile altora sau pentru cei care vor să-și asigure traiul doar din asta?

Prestarea activităților casnice remunerate exclusiv prin tichete de activități casnice este esențialmente una ocazională, dar termenul în sine e destul de vag pentru a răspunde tuturor situațiilor ce se pot ivi în practică. Dacă muncile de acest fel sunt ocazionale pentru beneficiar, ele nu sunt neapărat ocazionale pentru prestator, care ar putea chiar să ajungă să muncească peste 40 de ore într-o lună și să câștige câteva mii de lei. Este neclar dacă, de la un anumit punct încolo, statul îi va trage de mânecă pe prestatorii casnici să treacă la o formă organizată a muncii lor - una din care statul are mai mult de câștigat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Protejarea secretelor comerciale și a informațiilor confidențiale: Și angajații se pot face vinovați de concurență neloială

Un angajat care petrece o perioadă considerabilă într-o companie sau care ajunge, din chiar primele luni, să ia contactul cu informații confidențiale ori chiar secrete comerciale proprii companiei pentru care lucrează, nu poate fi împiedicat, în mod firesc, să mai lucreze în domeniul respectiv pentru tot restul vieții sale profesionale. Atunci când compania a depus toate diligențele pentru a proteja confidențialitatea unor informații și ele ajung, totuși, să fie divulgate în beneficiul unei alte companii, să zicem, angajații pot ajunge să suporte plata despăgubirilor, intrând chiar în zona concurenței neloiale. Deturnarea clientelei, de pildă, este o formă de concurență neloială de care angajații se pot face vinovați. Ce înseamnă, totuși, secret comercial? Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Normele de aplicare pentru Legea prestatorului casnic au fost modificate. Care sunt noutățile

Normele Legii prestatorilor casnici au fost modificate oficial, printr-o hotărâre de Guvern publicată marți în Monitorul Oficial, al cărei scop este acela de a alinia normele la modificările aduse legii în primăvară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ușoară creștere a numărului accidentelor de traseu în ultimii ani. Ar trebui ajustată reglementarea acestora în Legea SSM?

Legea pentru sănătate și securitate în muncă (SSM) reglementează accidentele de muncă, incluzând accidentele de traseu, adică acele evenimente survenite în timpul și pe traseul normal de deplasare de la domiciliu la locul de muncă și invers, precum și în timpul îndeplinirii unor sarcini de serviciu. Accidentele de traseu pot avea loc și în timpul unor delegații sau în pauzele regulamentare, dar trebuie să ne gândim tot timpul la o legătură între eveniment și activitatea profesională. Deși numărul accidentelor de traseu urmează o tendință ușoară de creștere în ultimii ani, regăsim o scădere pe parcursul anilor 2020 - 2021, ce poate fi atribuită pandemiei, dar datele disponibile trebuie privite cu precauție, din cauza subdeclarării accidentelor de muncă la modul general. Acum câțiva ani, Guvernul propusese scoaterea accidentului de traseu din Legea SSM, însă propunerea nu a mai fost adoptată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Teambuilding sau formare profesională? De ce nu ar trebui să suprapunem cele două chestiuni

Activitățile prin care angajatorul încearcă să construiască sau să dezvolte coeziunea în cadrul echipei/echipelor din compania sa nu ar trebui să se suprapună cu ideea de formare profesională: teambuildingul si formarea, mai precis, sunt două chestiuni diferite. Teambuilding-ul se întâmplă adesea în timpul liber al angajatului - ca atare, a explica de ce un angajat refuză participarea la teambuilding e în afara oricărei discuții, fiecare angajat având dreptul de a dispune cum dorește de perioada sa de repaus săptămânal. Pe de altă parte, când discutăm de un plan de formare profesională și de necesitatea de a participa la cursuri, nu ar trebui să uităm că perioadele respective sunt sau ar trebui să fie integrate în programul de muncă, iar nu în weekend-urile angajaților. Dacă formarea nu se poate face decât în weekend, discutăm deja de compensații. Citește articolul