Perioada de probă, un concept arhicunoscut pe piața muncii, menit, teoretic, să ofere atât angajatorului, cât și noului angajat, răgazul necesar pentru a evalua dacă „potrivirea” mult-trâmbițată la interviu se confirmă și în realitatea de zi cu zi a postului. O perioadă de „tatonare”, de acomodare, dar, să fim realiști, și o perioadă marcată de o precaritate intrinsecă a relației de muncă și tocmai această vulnerabilitate a salariatului aflat „în probă” intră sub lupa directivelor europene, care, deși recunosc utilitatea acestui mecanism, trag un semnal de alarmă important: integrarea pe piața muncii nu trebuie să însemne o prelungire a nesiguranței. Citește articolul
O situație de concediere pentru necorespundere profesională, mai exact, cazul particular în care „necorespunderea” este fundamentată, în viziunea angajatorului, pe lipsa unor studii de specialitate pe care salariatul nu le deținea, oricum, nici la momentul angajării, scoate în evidență o serie de aspecte de care atât angajatorii, cât și lucrătorii, trebuie să țină cont în cazul acestor concedieri. Citește articolul
Detașarea transnațională a salariaților, reglementată de Legea nr. 16/2017, presupune îndeplinirea unor condiții specifice, prevăzute la nivel legislativ, însă acum ceva ani a mai apărut în acest context și un criteriu jurisprudențial - existența unei „legături suficiente cu teritoriul statului gazdă”. Acest criteriu calitativ, deși nu este explicit în lege, este esențial pentru încadrarea corectă a situațiilor de detașare. Citește articolul
Într-o piață a muncii dinamică, reorganizarea activității companiilor este un proces adesea necesar, însă atunci când restructurarea implică desființarea unor posturi și, implicit, concedierea salariaților, angajatorul trebuie să navigheze cu atenție printre prevederile Codului muncii. Citește articolul
Crearea de conținut original de către salariați – fie că este vorba despre desene, modele, fotografii sau programe pentru calculator – implică o serie de aspecte juridice care trebuie reglementate clar prin contract. Deși legea prevede anumite prezumții în favoarea angajatorului, acestea nu sunt suficiente pentru a garanta deținerea drepturilor patrimoniale. În lipsa unor clauze contractuale adecvate, angajatorul poate descoperi că nu are dreptul legal de a exploata economic creațiile realizate în cadrul raportului de muncă. O avocată ne-a explicat ce trebuie urmărit în contractul individual de muncă (CIM) și ce riscuri apar atunci când salariații folosesc inteligența artificială sau materiale licențiate în proiectele lor. Citește articolul
Reges-Online impune angajatorilor obligația de a transmite detalii complete despre suspendarea contractelor de muncă, incluzând perioada, cauzele și data încetării suspendării. Aceste informații trebuie raportate cel târziu în ziua anterioară datei suspendării sau încetării acesteia, cu excepția concediilor medicale, absențelor nemotivate și situațiilor de forță majoră, unde termenul este de trei zile lucrătoare. Citește articolul
Pentru ca o companie să poată sancționa un salariat care divulgă informații confidențiale, nu e suficient ca acestea să fie etichetate generic drept „secrete comerciale”. Ele trebuie să îndeplinească anumite criterii, iar angajatorul are obligația să dovedească faptul că a instituit măsuri reale de protecție. Un avocat a explicat ce presupune acest cadru și cum ar trebui formulată clauza de confidențialitate din contractul de muncă pentru a produce efecte reale. Citește articolul
Angajatorii pot accesa Reges-Online prin trei modalități: identitatea digitală ROeID, certificat digital calificat sau, temporar, prin prezentare la ghișeul ITM cu cartea de identitate. Această a treia variantă este disponibilă maximum 30 de zile, perioadă în care angajatorii trebuie să obțină accesul prin una dintre primele două metode. Citește articolul
Ordinul privind procedura de acces în Reges-Online a apărut în dezbatere la Ministerul Muncii spre final de aprilie a fost publicat vineri în Monitorul Oficial, cu câteva lămuriri în plus pentru cei interesați, față de forma pusă inițial în dezbatere. Citește articolul
Mulți angajatori presupun, în mod greșit, că dacă plătesc un angajat pentru a crea o operă (articol, prezentare, manual etc.), automat dețin și drepturile de autor asupra acelei lucrări. În realitate, lucrurile nu funcționează așa. În lipsa unor clauze clare în contractul de muncă, drepturile patrimoniale rămân la salariat. Avocata Adriana Radu, ne-a explicat, ce trebuie să conțină, concret, un contract individual de muncă pentru ca angajatorul să poată exploata legal o operă creată de salariat. Citește articolul