ACCES PREMIUM
Dacă e în interesul lucrătorului, o perioadă de probă ar putea să se extindă și dincolo de limitele impuse prin lege, atâta timp cât inițativa notificării pentru încetarea contractului îi revine, dincolo de perioada-limită legal impusă, doar angajatului. Dreptul angajatului, astfel extins, iar nu limitat, ar trebui însă acceptat de angajator. Anul trecut, când a transpus în Codul muncii o directivă europeană, legiuitorul avea posibilitatea să accentueze situațiile de extindere a perioadei de probă, dar nu a făcut-o.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Plata creanțelor salariale în cazul în care angajatorul intră în insolvență se poate face, în anumite condiții, dintr-un fond special de garantare, într-o limită ce nu poate depăși cuantumul a cinci salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, pentru o perioadă maximă de cinci luni consecutive. Cererea de stabilire a cuantumului și de efectuare a plății se face însoțită de dovada că împotriva angajatorului a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de deschidere a procedurii insolvenței, iar salariații sau organizațiile legal constituite ce reprezintă interesele acestora pot face cererea doar în subsidiar, după notificarea administratorului sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvență.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Propunerea unui acord de încetare a contractului individual de muncă, însoțită de promisiunea câtorva salarii compensatorii este o practică frecventă prin care angajatorii ocolesc prevederile aplicabile concedierilor colective, asigurându-se în același timp că angajații disponibilizați vor accepta această situație și nu vor cere respectarea drepturilor lor în cazul acestor concedieri. Parcurgerea unei proceduri de concediere colectivă poate însemna reducerea numărului de disponibilizări, dar și un termen mai lung în beneficiul angajatului, care se trezește cu cerința de a părăsi postul cu efect imediat, semnătura lui pe acord fiind condiția acordării salariilor compensatorii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Primele concluzii ale campaniei naționale a inspectorilor de muncă pentru verificarea respectării de către cei vizați a prevederilor legale referitoare la relațiile de muncă și la regimul juridic aplicabil străinilor pe teritoriul României arată că angajatorii nu respectă regulile privind timpul de muncă și repausul, orele suplimentare și concediul de odihnă, că salariile nu sunt plătite la timp și că există firme care acționează ca agenți de muncă temporară care nu sunt autorizate conform legii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Guvernul e restant deja de ceva vreme cu normele care ar pune în sfârșit în aplicare modificările aduse la reglementarea concediului de creștere a copilului, însă mai trebuie să intervină și pentru corectarea și clarificarea unor prevederi din legi care, abia intrate în vigoare, și-au demonstrat carențele.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Impunerea unei ținte lunare ori a unui obiectiv în urma muncii prestate lunar de angajat este destul de comună, dar modul de înțelegere a salarizării nu este întotdeauna unitar între angajatori și angajați. Nu de puține ori, angajatorii consideră că întregul salariu poate varia în funcție de volumul de muncă, mai exact, de cât de aproape sau de departe a fost angajatul de norma impusă într-o lună. Salariul de bază nu este însă variabil, ci eventualele adaosuri negociate sunt.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Munca în zilele de sâmbătă și duminică nu este în sine interzisă. De altfel, sunt numeroase sectoare de activitate unde e necesară prezența celor puțin a unor angajați în aceste zile la locul de muncă. Deseori însă, angajatorii fie abuzează, fie nu aplică în mod corect legea în privința muncii în aceste zile. De exemplu, nu e admisibil ca, în mod curent, angajații să nu primească repausul săptămânal cuvenit, ci cumulat, la două săptămâni.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pot exista situații în care angajatul beneficiază de tot concediul la care ar fi avut dreptul în acel an de muncă în prima parte a anului, iar apoi pleacă din firmă ori este dat afară. Cu toate că i se pune în vedere că a beneficiat de ceva mai mult concediu decât ar fi avut dreptul și, implicit, de o indemnizație de concediu la care în parte nu ar fi avut dreptul, la acel moment din an, angajatul ar putea să refuze ideea de a restitui vreun leu angajatorului. Există o singură soluție pentru angajatorii care vor să recupereze acei bani, iar aceea nu e reprezentată de reținerile salariale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Momentul semnării unui contract individual de muncă este un moment important, atât pentru angajator, cât și pentru persoana care urmează să presteze o activitate în beneficiul și sub autoritatea acestuia, iar viitori parteneri în cadrul relației de muncă trebuie să cunoască o serie de aspecte importante care țin chiar de desfășurarea activității. Așa cum Codul muncii prevede o serie de informații cu caracter minimal care fac obiectul informării înainte de semnarea contractului de muncă și care trebuie să fie prezentate angajatului, așa și angajatorul trebuie să cunoască anumite aspecte care țin de persoana care solicită angajarea - de pildă, aspectele medicale. E important însă ca angajatul să fie conștient că ascunderea unor afecțiuni, unele chiar destul de grave, nu este neapărat în avantajul său. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă, prevede Codul muncii. Dar dacă se întâmplă invers: la nivelul unității a fost negociat un contract colectiv de muncă ce prevede drepturi inferioare celor deja stabilite în urma negocierilor individuale, dintre angajator și unii angajați? De pildă, în contractele individuale sunt prevăzute mai multe zile de concediu de odihnă anual decât minimul prevăzut de lege, iar în contractul colectiv e prevăzut minimul din lege sau o zi, două în plus - drepturi inferioare, practic.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 