Resurse umane

ACCES PREMIUM

Noi reglementări în materia hărțuirii la locul de muncă ar putea fi adoptate anul următor

Recenta metodologie privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă nu este ultimul act normativ important pe care o să-l vedem pe acest subiect o vreme de acum încolo. Aderarea la Convenția privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii va aduce cu sine și alte modificări legislative în materie în viitorul apropiat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Care ar trebui să fie procedura în cazul sesizărilor privind faptele de hărțuire la locul de muncă

Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă impune angajatorilor să desemneze o persoană responsabilă sau să constituie o comisie responsabilă pentru primirea și soluționarea sesizărilor de hărțuire. Procedura prin care sunt analizate și soluționate sesizările poate fi atât informală, prin discuții cu superiorii ierarhici sau reprezentanții sindicali care să împiedice repetarea faptelor în viitor, cât și formală, prin înregistrarea sesizărilor și analizarea lor de către responsabilii desemnați, printr-o anchetă ce nu poate să se lungească prea mult în timp și ce presupune întocmirea cel puțin a trei documente cerute de lege. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Evaluarea profesională: stabilirea și urmărirea constantă a obiectivelor de performanță este o prerogativă a angajatorului

Lipsa transparenței și a coerenței în ceea ce privește evaluările, precum și stabilirea unor obiective nerealizabile sau necorelate cu fișa postului sunt frecvent contestate de lucrători, însă pe lista nemulțumirilor angajaților se numără și manifestări ale angajatorilor ce nu reprezintă altceva decât exercitarea prerogativelor pe care legea însăși le oferă acestora. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Supravegherea și monitorizarea datelor lucrătorilor la distanță prezintă și riscuri de SSM

Anul acesta, o realitate complexă a captat atenția specialiștilor în SSM (sănătatea și securitatea la locul de muncă): supravegherea digitală în spațiul de muncă. Odată cu avansul tehnologic și accelerarea digitalizării, în special în contextul pandemiei, angajatorii au recurs din ce în ce mai mult la instrumente sofisticate pentru a monitoriza activitatea angajaților. Acest fapt nu numai că modifică dinamica și structura locului de muncă, dar aduce și provocări noi în ceea ce privește SSM. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorii trebuie să desemneze un responsabil pentru situațiile de hărțuire? Când e nevoie de o comisie întreagă?

Recenta metodologie privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și hărțuirii morale la locul de muncă se aplică atât în sectorul public, cât și în cel privat și impune obligații angajatorilor pentru a crea un mediu de lucru sigur și respectuos. Aceasta prevede numirea unei persoane responsabile sau a unei comisii pentru primirea și soluționarea plângerilor/sesizărilor, dar nu se oferă precizări cu privire la numărul exact de angajați sau funcționari pentru a decide între un responsabil unic sau o comisie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Raportat la alte state europene, legislația noastră a rămas în urmă în privința unor drepturi ale angajaților în telemuncă

Telemunca nu mai este o opțiune de nișă, ci o componentă integrală a pieței muncii europene. Un recent raport european arată că legislațiile naționale se adaptează pentru a oferi angajaților un cadru mai flexibil și mai protejat pentru munca la distanță. Cu toate acestea, angajatorii trebuie să țină pasul cu aceste schimbări, asigurându-se că răspund adecvat și echitabil la cererile de telemuncă. Comparativ cu alte state europene, România nu oferă momentan un drept absolut la telemuncă niciunei categorii de angajați, obligând doar angajatorii să-și motiveze refuzul vizavi de cererile angajaților. Cât despre dreptul la deconectare, adică de a nu fi deranjat de angajator în afara timpului de muncă, devenit cu atât mai relevant în cazul telesalariaților, unele state europene deja au reglementări în acest sens. În curând însă, o directivă europeană va impune integrarea acestui drept în toate legislațiile statelor membre, inclusiv în România. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ghid pentru angajatori: Cum recunoaștem hărțuirea la locul de muncă

Hărțuirea la locul de muncă este o problemă gravă care poate avea un impact profund asupra angajaților și poate afecta atmosfera de lucru și performanțele angajaților. În acest articol, vom discuta despre modul în care hărțuirea se poate manifesta și cum poate fi recunoscută și abordată de către angajatori, pornind, desigur, de la ghidul recent oficializat în această materie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Utilizarea I.A. la locul de muncă - angajatorii ar trebui să ia în considerare și să traseze reguli și pentru utilizarea instrumentelor fără acordul lor

Utilizarea inteligenței artificiale (I.A.) în activitatea profesională implică și riscuri, iar provocările sunt pe măsura beneficiilor, răspunderea fiind împărțită, chiar dacă nu în mod egal, între lucrătorii care o utilizează și angajatorii lor. Dacă poate fi unanim admis că e utilizarea I.A. la locul de muncă, cu intenție și sub supravegherea managementului, are nevoie de o politică internă în acest sens, atunci cu atât mai mult trebuie să admitem și că utilizarea fără cunoștința angajatorului trebuie, de asemenea, abordată în regulile interne. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sondaj: Tendințe și modele de lucru în administrarea resurselor de personal și salarizare ale companiilor din România

În contextul apariției soluțiilor de externalizare a serviciilor de administrare personal (HR), dar și de calculul al salariilor angajaților, o concluzie ar fi că o mare parte din firmele românești preferă, în continuare, să deruleze intern ambele servicii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Directiva privind transparența salarială: Intervalele de remunerare în anunțurile de recrutare și în negocierile cu angajații

Directiva europeană privind transparența salarială impune informarea candidaților despre nivelul inițial de remunerare și interzice angajatorilor să solicite istoricul salarial. Scopul: asigurarea transparenței și eliminarea discriminării în stabilirea remunerațiilor. Candidații ar trebui să primească informații despre remunerație înainte de interviul de angajare sau începerea raportului de muncă. Directiva, pe care va trebui să o transpunem în următorii ani, va avea un impact major asupra politicilor de recrutare și remunerare, pe care angajatorii ar trebui deja să le redeseneze în acord cu directiva. Citește articolul