UPDATE: CCR a decis azi: Taxarea suplimentară a pensiilor "speciale" e neconstituțională

Decizia CCR oprește astfel parcursul acestei legi, care nu mai poate intra în vigoare. Erau vizate nu doar pensiile aleșilor parlamentari, ci și cele ale magistraților, diplomaților, pensiile militare și nou-apărutele indemnizații speciale pentru primari și viceprimari.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal prevede doar taxarea pensiilor și indemnizațiilor speciale, iar regimul de taxare (nu e vorba de impozitul pe veniturile din pensii) propus este următorul:

• 0% pentru pensiile până la 2.000 de lei inclusiv;
• 10% pentru pensiile între 2.000 și 7.000 de lei inclusiv;
• 85% pentru cele ce sar de 7.000 de lei, dar procentul se va aplica la suma ce depășește această valoare.

În nota ce însoțește propunerea scrie că, analizând datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), pe măsură ce nivelul pensiei crește, se majorează și ponderea componentei de necontributivitate a pensiei în totalul de venit (ajungând la 91% la pensiile peste 10.000 de lei). Mai exact, în pensiile atât de mari se vede mai mult aportul din bugetul de stat și mai puțin aportul adus de contribuția pensionarului la pensii. Prin urmare, taxarea se impune a fi mai dură:

În această discuție, e important de menționat că, potrivit Codului fiscal, pensiile care depășesc 2.000 de lei sunt oricum impozitate cu 10%, impozitul aplicându-se sumelor ce trec de acest plafon. Situația ar fi fost la fel și în cazul acestei taxe, în sensul că bazei căreia i se aplică procentul de taxă e cel rezultat după ce se scade impozitul aplicat potrivit Codului fiscal.

Taxa s-ar fi aplicat și acolo unde există un singur tip de pensie sau indemnizație specială, și acolo unde sunt mai multe astfel de venituri obținute lunar, asupra întregii sume.

Proiectul are în vedere toate cele zece categorii de pensii și indemnizații obținute în baza unor legi speciale existente la acest moment, mai exact:

• pensia de serviciu pentru cei de la Curtea de Conturi;
• pensia de serviciu pentru cei de la Curtea Constituțională;
• pensia de serviciu pentru judecători și procurori;
• pensia de serviciu pentru personalul auxiliar din instanțe și parchete;
• pensia de serviciu pentru funcționarii parlamentari;
• indemnizația pentru limită de vârstă pentru deputați și senatori;
• pensia de serviciu pentru personalul aeronautic civil;
• pensia de serviciu pentru personalul diplomatic și consular;
• pensiile militare;
• indemnizațiile de limită de vârstă pentru primari, viceprimari (nou-introduse, prin Codul administrativ adoptat de Guvern acum câteva luni);
• indemnizațiile șefilor de stat (această categorie a fost adăugată de senatori, nu se regăsea în forma inițială).

Notă: Tuturor acestor categorii de venituri de mai sus le putem spune, generic, pensii speciale pentru că ele nu sunt prevăzute de legea care reglementează pensiile din sistemul public, aplicabilă majorității românilor. Adesea, însă, în spațiul public, când se vorbește de pensii speciale, se face referire, în special, la indemnizațiile pentru senatori și deputați, mai puțin la celelalte categorii de mai sus.

Atenție! Propunerea legislativă de taxare a pensiilor speciale NU se mai poate aplica, ea întorcându-se în Parlament.