Care este diferența dintre insolvență și insolvabilitate?
Timp de citire: 2 min.
În contextul pandemiei de coronavirus, firmele care nu reușesc să se înțeleagă în mod amiabil cu partenerii de afaceri și care decid să apeleze la diverse modalități de recuperare a datoriilor de la aceștia (precum procedurile judiciare, arbitrajul, executarea silită, dar și procedura insolvenței) trebuie să ia în calcul, în momentul luării unei astfel de decizii, și diferența dintre insolvență și insolvabilitate. Mai exact, trebuie să țină cont de faptul că, în procedura de insolvență, nu se verifică insolvabilitatea (adică situația în care pasivul unui contribuabil e mai mare decât activul acestuia). Insolvența înseamnă pur și simplu că o firmă nu are disponibilități bănești, adică bani în conturi sau în casă, fără a lua în calcul ce alte active ar avea, pe care le-ar putea valorifica într-un fel sau altul.
Articolul continuă mai jos
Evenimente avocatnet.ro
NIS 2: Când descoperi că regulile se aplică și companiei tale
Vreau să particip
Q&A LIVE: Impozit pe profit și microîntreprinderi - Întrebări și răspunsuri practice cu Mirela Păunescu
Vreau să particip
Mai exact, pentru a ilustra ce înseamnă insolvabilitatea, specialistul a prezentat o speță în care vorbim despre o firmă are un teren în valoare de 1.000 de lei, o clădire în valoare de 1.000 de lei, iar, în conturi, are încă 1.000 de lei, deci are suma totală de 3.000 de lei, și totuși, datoriile acestei firme sunt de 5.000 de lei, deci este o firmă insolvabilă, pentru că activele sale totale sunt mai mici decât pasivul.
Din punct de vedere al insolvenței însă, în speța prezentată mai sus se vor lua în calcul doar sumele din conturi, deci doar cei 1.000 de lei, care se vor compara cu datoriile pe care firma le înregistrează.
Concret, în ceea ce privește starea de insolvență nu au relevanță decât lichiditățile, disponibilitățile bănești (precum banii existenți în conturi sau în casă), fără a se ține seama de terenuri, stocuri, clădiri, creanțe sau activul așa cum se cunoaște el din punct de vedere contabil.
Această diferențiere prezintă o deosebită importanță atunci când vorbim despre o cerere de deschidere a procedurii de insolvență ca modalitate de recuperare a datoriilor de la partenerii de afaceri, întrucât, pentru debitor, poate fi foarte ușor să respingă respectiva cerere introdusă de către creditorul său.
Respectivul debitor poate demonstra foarte simplu, prezentând extrasul de cont, că dispune, de exemplu, de o sumă de 200.000 de lei în conturi, fără a avea alte datorii, deci ar putea plăti o eventuală datorie de 100.000 de lei pe care ar avea-o față de acel creditor, însă refuză să plătească.
În acest mod, răstoarnă prezumția de insolvență, ceea ce pentru creditor înseamnă automat că trebuie să găsească o altă modalitate de recuperare a datoriei sale, neîndeplinind condițiile pentru procedura insolvenței.
Notă privind drepturile de autor
Conținutul acestui articol este protejat de legislația română. Copierea, reproducerea, distribuirea sau utilizarea lui în scop comercial – inclusiv pentru antrenarea, dezvoltarea ori operarea sistemelor de inteligență artificială – este interzisă. Deținerea unui abonament Premium nu conferă dreptul de a copia sau reutiliza conținutul. Încălcarea acestor reguli poate atrage sancțiuni civile sau penale. Întrebări și clarificări: office@avocatnet.ro
