Vor ajunge informațiile pe care le dai la recensământ la Fisc?

Recensământul este o operațiune derulată în scopuri statistice și pentru cercetare științifică. De ce e necesar să fim numărați din zece în zece ani? Pentru că structura demografică se schimbă destul de mult, la fel și îndeletnicirile și modul de viață al oamenilor într-un deceniu. Deoarece nu are de unde culege într-un mod cât mai apropiat de realitate aceste date referitoare la gospodăriile noastre, câte facultăți am terminat și în ce domeniu de activitate muncim, dacă suntem liber-profesioniști, avem copii sau am divorțat, statul organizează aceste operațiuni de „numărătoare”. Statul vrea să știe, în linii mari, iar nu cu nume și prenume, în ce condiții trăiesc românii, în câți metri pătrați, câte suflete pe metrul pătrat, câți au baia în casă, câți pe hol și câți în curte, câți au apă curentă, gaze și electricitate, câți folosim centrale, câte mașini avem, în medie, pe familie, dacă lucrăm în același domeniu de unde avem specializarea, câți o avem ș.a.m.d.

Din cauza dezinformărilor care circulă în spațiul public și pe rețelele de socializare, oamenii se tem că informațiile pe care le oferă la recensământ vor ajunge la Fisc. Nimic mai fals. Ca să nu mai spunem că Fiscul are suficiente pârghii legale deja ca să afle toate veniturile nedeclarate ale românilor, datele de la recensământ fiindu-i irelevante la acest moment, atâta vreme cât poate cere oricând datele băncilor ș.a.m.d.

Așadar, informațiile furnizate la recensământ NU vor ajunge la ANAF. 

Totodată, trebuie spus că GDPR nu oferă aici nicio protecție celor care vor să-l folosească drept paravan pentru a refuza furnizarea de date. Din totalitatea drepturilor conferite de GDPR persoanelor fizice, în afară de dreptul la informare, persoanele recenzate vor avea restricții la exercitarea altor cinci drepturi. Iată aici informarea completă cu privire la prelucrarea datelor personale de către Institutul Național de Statistică.