Schimbați modelul! Creșterea nominală a PIB e egală cu banii împrumutați pompați în PIB

Simplificând, banii împrumutați ajung în consumul care producere creșterea economică, care se duce în importuri, care presează deficitul de cont curent și influențează costurile cu care se împrumută banii. Ceea ce și explică recordurile anului 2022: record la deficitul comercial, record la deficitul de cont curent, recorduri la costurile de împrumut, rcord la datoria publică. Și, firește, creștere economică de top în UE.

Este exact motivul pentru care, numai aparent paradoxal, România nu găsește bani decât foarte scump, în ciuda creșterii economice de top.

Problema este, însă, că acest model nu duce către dezvoltare, ci alimentează economiile și locurile de muncă ale statelor din care importăm, cu banii împrumutați de noi.

România a înregistrat anul trecut o creștere economică estimată la circa 4,7% din PIB, între cele mai bune rezultate de la nivel european. Această creștere, robustă având în vedere contextul, nu a depășit cu mult avansul împrumuturilor și dobânzilor din 2022.

Consumul a fost, încă o dată, principalul motor de creștere, aspect nu tocmai favorabil dacă luăm în calcul că mare parte din creșterea consumului este satisfăcută din importuri, nu dintr-o creștere în tandem a capacităților de producție a economiei locale.

Datele INS aferente primelor nouă luni din 2022 arată că principalele ramuri care au contribuit la formarea PIB, pe partea de cheltuieli au fost:

• consumul final efectiv: 772,7 miliarde de lei, 77,4% din PIB;
• formarea brută de capital fix (investițiile): 297,7 miliarde de lei, 29,8% din PIB;
• exportul net: cu o contribuție negativă de 72,1 miliarde de lei, echivalentul a 7,2% din PIB.

Conservarea modelului de creștere pe datorie prin consum din import

În ultimul deceniu, în doar patru ani a reușit economia României să producă mai mult decât a fost nevoit statul să împrumute în anul respectiv.

Politicile publice de încurajare a consumului, în special cele care au dus la creșterea accelerată a salariilor, au adâncit deficitul bugetar și implicit nevoia de finanțare a statului. Factura creșterii consumului s-a decontat și în zona finanțelor publice și a evoluției împrumuturilor pe care Guvernul a fost nevoit să se ia pentru a acoperi găurile din buget.

Nu consumul în sine e, însă, problema: ci faptul că el se bazează în principal pe produse din import, dezvoltarea economiei locale nefiind sufiecientă pentru a asigura producția autohtonă.
Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.