În timp ce unii caută bani la buget și alții cer bani pentru Educație, premierul propune alocarea anuală a două milioane de euro Mitropoliei Basarabiei, din grijă pentru credincioșii de peste Prut

Propunerea legislativă privind sprijinul financiar acordat de către statul român Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române este semnată de trei deputați, unul dintre aceștia chiar actualul premier al României. Și, pentru că se apropie finalul primei sesiuni parlamentare din acest an, inițiatorii au cerut procedură de urgență, ca să arate că treaba e realmente presantă - spre deosebire de alte propuneri care trenează în Parlament, în pofida realei urgențe de reglementare, sau a unor măsuri adoptate și care nu se pot pune în aplicare pentru că Guvernul, condus de premierul semnatar al propunerii în discuție, refuză să adopte niște norme (a se vedea, de pildă, modificările în materia concediului de creștere a copilului, care așteaptă de luni de zile un HG cu norme). 

„Anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatul de Stat pentru Culte, o sumă în lei, echivalentă cu 2 milioane euro, pentru Mitropolia Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române”. Suma se prevede distinct în bugetul Secretariatului General al Guvernului, respectiv Secretariatului de Stat pentru Culte şi se acordă ca sprijin financiar Mitropoliei. 

La ce vor fi folosiți banii? Sumele alocate de la bugetul de stat sunt destinate acoperirii cheltuielilor necesare:
a) restaurării şi conservării bunurilor din patrimoniul mobil;
b) completării fondurilor proprii necesare întreţinerii şi funcţionării centrelor eparhiale şi a unităţilor de cult cu venituri mici sau fără venituri;
c) amenajării şi întreţinerii muzeelor cultural-religioase;
d) construirii, în condiţiile aprobării documentaţiilor tehnicoeconomice potrivit reglementărilor, precum şi reparării lăcaşurilor de cult;
e) achiziţionării de imobile necesare desfăşurării activităţii unităţilor de cult, precum şi a activităţilor de asistenţă socială şi medicală susţinute de unităţile de cult;
f) sprijinirii activităţilor de asistenţă socială şi medicală organizate de Mitropolia Basarabiei în spitale, centre de plasament, cămine pentru bătrâni şi alte forme de asistenţă;
g) susţinerii unor manifestări cultural-religioase;
h) construirii, amenajării şi reparării clădirilor având destinaţia de aşezăminte de asistenţă socială şi medicală;
i) restaurării, reparării, întreţinerii şi administrării clădirilor aparţinând centrelor eparhiale, inclusiv a celor pentru învăţământ teologic;
j) achiziţiei de mijloace fixe pe baza listei de investiţii, potrivit legii.

Cele aproape 10 milioane de lei se vor da începând din 2024, potrivit proiectului, în fiecare an. Dacă ne uităm pe bugetul cultelor pe 2023, care e mai mare decât cel din 2022, pentru sprijinirea așezămintelor religioase din afara granițelor, care desfășoară activități deosebite în vederea menținerii identității lingvistice, culturale și religioase a românilor din afara granițelor, avem anul acesta alocată o suma de 442.200 euro/lună. Practic, celor deja aproape cinci milioane de euro alocate lăcașurilor de cult din afara granițelor li se vor adăuga cele două milioane din noua propunere, care merg însă exclusiv către Mitropolia Basarabiei. 

Propunerea este, practic, un angajament că la construcția viitorului buget de stat, cel pe 2024, două milioane de euro se vor duce în această direcție. 

„Timingul” propunerii sau... de ce facem alocarea asta taman acum, de ce n-am făcut-o mai demult? Pentru că documentul este scanat și face imposibil de copiat textul, am redat mai jos o captură de ecran din expunerea de motive a propunerii:

Motivarea de mai sus, respectiv împlinirea celor trei decenii de la reactivarea Mitropoliei, nu e suficientă pentru a răspunde întrebării „de ce nu s-au alocat bani mai devreme?”, dacă luăm în considerare importanța Mitropoliei Basarabiei. Totodată, coroborat cu solicitarea celor trei deputați de a adopta pe repede înainte propunerea, răspunsul înclină mai degrabă în altă direcție - aceea a onorării unei promisiuni. Desigur, ar mai fi și contextul campaniei electorale, dar interpretarea pe acest fundal e lăsată la aprecierea fiecăruia.

Deputații nu ne spun însă de unde vor veni acești bani și care va fi impactul financiar efectiv al propunerii, respectiv dacă bugetul cultelor va fi cu atât mai mare, de anul viitor, sau dacă alte diviziuni ale acestui buget vor pierde din bani. 

Pe fundalul unor discuții legate de insuficiența banilor la buget, al angajaților de la stat care, rând pe rând, încep să iasă în stradă să-și ceară măririle salariale, al unei alocări insuficiente la bugetul pentru educație, nu putem să nu ne întrebăm de ce constituie această alocare bugetară o așa mare urgență pentru premierul României și ceilalți doi deputați.