Guvernul propune amenzi de până la un milion de lei pentru munca la negru. Inspectorii vor utiliza camere de corp în controale

• Guvernul propune în noul pachet legislativ o sancționare mult mai dură a muncii la negru, cu amenzi între 40.000 și 1.000.000 lei, față de plafonul actual de 200.000 lei.
• Inspectorii de muncă vor fi dotați cu body-cam-uri în timpul controalelor, fără a necesita consimțământul persoanelor verificate, iar înregistrările vor fi păstrate minimum 6 luni.
• Măsurile vizează combaterea evaziunii fiscale, protejarea drepturilor fundamentale ale angajaților și creșterea veniturilor la bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale.
• Noile sancțiuni pentru munca nedeclarată reflectă recunoașterea de către Guvern că actualele amenzi nu au efect descurajant, fenomenul rămânând profitabil pentru angajatori.

Proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative reunește mai multe propuneri fiscale și de modificare a legislației insolvenței pe care le-am văzut puse în dezbatere în ultimele două săptămâni. 

Suplimentar, în proiect există și o modificare la Codul muncii care vizează în mod expres sancționarea muncii la negru: “e) prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), se sancționează cu amendă cuprinsă între 40.000 lei și 1.000.000 lei”.

Modificarea este substanțială, comparativ cu situația actuală:

• vorbim de o sancționare cu mult mai dură a muncii fără contract, amenda actuală fiind de 20.000 de lei / persoană fără contract, maximul neputând depăși 200.000 de lei, adică plafonul maxim prevăzut de Ordonanța 2/2001; 
• fie și pentru un singur angajat care muncește fără contract angajatorul va plăti o amendă de două ori mai mare;
• eliminând plafonul maxim de 200.000 și înlocuindu-l cu cel de 1.000.000 de lei, Guvernul propune sancționarea mai dură a situațiilor des întâlnite în care inspectorii au descoperit zeci, chiar și sute de angajați fără contract.

De asemenea, Guvernul mai propune dotarea inspectorilor de muncă cu dispozitive de tip body-cam pentru folosirea acestora în timpul controalelor, dar și păstrarea videoclipurilor timp de minimum șase luni:

“a¹) să utilizeze Body Camera în activitatea de control și de cercetare a evenimentelor, conform competenţelor, fără consimțământul persoanelor aflate la locurile de muncă controlate, în condițiile legii. Achiziționarea dispozitivelor și a sistemului informatic aferent se realizează de către Inspecția Muncii.

a²) Inspecția Muncii poate păstra înregistrările obţinute potrivit lit. a¹)  pe o perioadă de 6 luni de la data obţinerii acestora, cu excepţia situaţiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile”. 

Ideea se aliniază, practic, cu demersurile deja făcute la nivel legislativ pentru utilizarea acestor dispozitive de către Poliția Română, de exemplu, dar și cu propunerile legate de folosirea acestor dispozitive de către alți inspectori ai diverselor autorități din România. De altfel, Secretariatul General al Guvernului a cerut anul trecut opinia Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu privire propunerea vizând obligativitatea folosirii camerelor de corp în timpul controalelor/inspecțiilor efectuate de toate instituțiile publice de control din România.

Cum motivează Guvernul creșterea amenzilor pentru munca nedeclarată și body-cam-urile pentru inspectorii de muncă (extras din nota care însoțește noul proiect):

 „Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii 

Având în vedere dificultățile pe care le întâmpină inspectorii de muncă în activitatea specifică, generate de acțiunile angajatorului de împiedicare a controlului sau a cercetării evenimentelor, împiedicarea accesului la locaţiile supuse controlului, refuzul persoanelor găsite la locul de muncă de a completa fişa de identificare sau de a da informaţii despre evenimentul cercetat, precum și riscurile la care sunt expuși în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu pe care le presupune activitatea de control și de cercetare a evenimentelor, materializate inclusiv prin amenințări și prin agresiuni fizice sau verbale, este necesară creșterea gradului de protecție a acestora, prin utilizarea de dispozitive de tip Body Cameră, care să descurajeze asemenea practici și, totodată, să se poată proba situația de fapt. 

Legea nr. 53/2003 Codul Muncii, 

Având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligațiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, ţinând cont de necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creşterea cheltuielilor bugetare permanente impune adoptarea de măsuri în vederea stabilirii cadrului normativ privind înăsprirea regimului sancționator pentru angajatorii care utilizează muncă fără forme legale (muncă nedeclarată),  în lipsa acestor măsuri se pot genera efecte negative, atât asupra bugetului de stat, cât și asupra bugetului asigurărilo sociale de stat precarizând locurile de muncă prin afectarea unor drepturi fundamentale ale salariaților (dreptul la munca, dreptul la șomaj etc)”.

Ultima oară când legiuitorul „a schimbat foaia” în privința fenomenului muncii la negru a fost în 2017, când nu doar că a crescut substanțial amenzile, dar a definit ca muncă nedeclarată mai multe situații din practică în afară de cea în care nu se încheie deloc contract. Tot atunci, Parlamentul a decis și asupra unei sancțiuni peste cea contravențională - suspendarea activității angajatorului care nu se conformează. Sancțiunea nu s-a aplicat însă niciodată, din lipsa unor norme care să reglementeze o procedură în acest sens. Motivul? Venirea pandemiei și dificultățile economice pe care anii 2020 - 2022 le-au adus antreprenorilor din România. Deși pandemia s-a terminat, implementarea acestei sancțiuni nu a fost niciodată nici măcar pusă în discuție la nivel de dezbatere.

Creșterea substanțială a amenzii pentru munca fără forme legale reprezintă, fără îndoială, un semn că Guvernul nu mai vrea să tolereze realitatea întâlnită adesea în teren. Așa cum arătam în numeroase contexte, în ultimii ani, sancțiunile din Codul muncii nu au avut neapărat un efect desuasiv pentru angajatori în decizia de a utiliza munca la negru, întrucât de la un punct încolo munca la negru, chiar și sancționată, se dovedește a fi în încă extrem de profitabilă pentru angajatori. În alte cazuri, inspectorii înșiși au decis să nu aplice legea și să sancționeze munca la negru cu avertismente, deși legea împiedică în mod neechivoc acest lucru. Un fenomen deosebit de toxic, munca la negru nu doar că lasă angajații fără protecție socială, fără garanții de securitate în muncă și fără beneficii la pensie, dar afectează totodată bugetul, întrucât la stat nu ajung taxe pentru salariile respective. 

Trebuie menționat că, atât în contextul actual, cât și în contextul modificărilor propuse, Codul dă posibilitatea angajatorilor să plătească jumătate din cuantumul amenzilor aplicate în maximum 48 de ore. 

Atenție! Proiectul de lege trebuie aprobat de Guvern și trimis în Parlament pentru a fi adoptat. Noua amendă va intra în vigoare la trei zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.