De reținut, pe scurt:

• Proiectul OUG elimină licența colectivă extinsă generalizată pentru comunicarea publică a operelor muzicale, trecând-o în zona gestiunii colective facultative, sub presiunea dreptului UE.
• ORDA va fi desființat prin fuziune cu Ministerul Culturii pentru eficientizarea administrativă, reducerea costurilor și crearea unui centru unic de decizie în domeniul drepturilor de autor.
• Autorii vor avea libertate reală de alegere între gestiune colectivă, gestiune prin entități independente sau licențiere directă, fără a fi constrânși de un regim extins generalizat.
• Se promite operationalizarea colectorului unic pentru comunicarea publică ambientală, cu o singură factură și metodologie unică, eliminând plățile multiple către OGC-uri diferite.

Proiectul de OUG privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a unor autorități publice din domeniul culturii, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, aflat vineri pe masa Guvernului, în primă lectură (nu a fost încă adoptat), are două mize mari: reorganizarea instituțională, pe de o parte, dar și conformarea cu dreptul UE și eliminarea riscului unei proceduri de infrigement la nivel european. O primă variantă a acestui proiect am văzut-o însă în dezbatere încă din luna august, iar de atunci și până acum au avut loc mai multe rânduri de discuții între minister și cei vizați.

O primă măsură cuprinsă în proiectul aflat vineri pe masa Executivului este desființarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) - tehnic vorbind, urmează fuziunea prin absorbție a Oficiului în Ministerul Culturii, cu preluarea atribuțiilor, personalului și patrimoniului de către Minister. Motivul? Reducerea costurilor, eficientizarea structurii administrative și un centru unic de decizie pe zona drepturilor de autor. 

Mai departe, deosebit de imporantă și de uriaș impact este măsura ce vizează corectarea transpunerii normelor UE privind gestiunea colectivă. Pe scurt, anul acesta, Comisia Europeană a constatat neconformitatea art. 145¹ alin. (1) din Legea 8/1996 cu art. 12 alin. (2) din Directiva (UE) 2019/790 și cu art. 3 alin. (1) din Directiva 2001/29/CE, în special prin modul generalizat în care România a reglementat licența colectivă extinsă (LCEE) pentru comunicarea publică a operelor muzicale. Așa cum ne explica, în vară, un specialist, gestiunea colectivă extinsă a fost aplicată incorect în România, fiind transformată într-un mecanism de colectare obligatorie, fără respectarea dreptului de retragere, printre altele - un interviu care detaliază problema actuală a mecanismului de gestiune colectivă extinsă în materia operelor muzicale, aici. 

Concret, proiectul abrogă art. 145¹ alin. (1) lit. a) din Legea drepturilor de autor, care, actualmente, supune LCEE dreptul de comunicare publică a operelor muzicale în general. Asta înseamnă că nu va mai exista o licență colectivă extinsă „cu rază nelimitată” pentru toată comunicarea publică a muzicii.

Mai departe, proiectul rescrie complet art. 146 din lege, pentru a include, în gestiunea colectivă facultativă, o listă mult mai detaliată de drepturi de comunicare publică a operelor muzicale (execuție directă, prin mijloace tehnice, proiecție publică, tonuri de apel/tonuri de așteptare etc.), plus împrumutul, drepturile online ș.a.m.d. și pentru a stabili regimul de mandat și relația cu art. 121 (drepturi online) și cu dovada mandatului.

Practic, proiectul își asumă limitarea LCEE exclusiv la comunicarea publică în scop ambiental, în domenii clar definite și trecerea comunicării publice a operelor muzicale în zona gestiunii colective facultative (prin modificările pe art. 146). Asta înseamnă că dispar dispar premisele unui „monopol de facto” al organismelor de gestiune colectivă (OGC) pe muzica ambientală. OGC-urile își păstrează rolul central, dar în cadrul unui regim voluntar pentru multe drepturi de comunicare publică a muzicii, trebuind să fie competiționali, iar nu protejați de un regim extins generalizat.

Trebuie să existe o libertatea reală de alegere a autorilor, nu doar una teoretică

Așa cum explica recent chiar Ministerul Culturii, printr-un Q&A dedicat, prin proiectul de față nu se elimină gestiunea colectivă, ci doar se elimină LCEE generalizată pentru muzica ambientală. Mai departe, dreptul autorului de a alege între gestiune directă, gestiune prin OGC sau prin entități independente este întărit, iar obligația utilizatorilor de a obține licențe pentru comunicare publică rămâne neschimbată.

Conform notei de fundamentare care însoțește proiectul, menținerea LCEE în forma actuală privează autorii de dreptul lor exclusiv de a autoriza/interzice comunicarea publică și de libertatea de a alege între gestiune colectivă și gestiune individuală. În viitor, autorii vor putea alege să rămână în gestiune colectivă, să opteze pentru entități independente de gestiune sau să licențieze direct.

Tot Ministerul Culturii atrage atenția că proiectul nu aduce o eliminare a obligațiilor utilizatorilor (magazine, restaurante, hoteluri etc.). Acestora le revine în continuare obligația de licențiere pentru orice comunicare publică, indiferent dacă muzica vine din Spotify, YouTube sau stick, de pildă. Mai mult, se întăresc obligațiile de raportare, așa cum vom vedea, mai jos.

O singură factură pentru comunicarea publică ambientală, emisă de colectorul unic, după o metodologie unică

Proiectul propune o rescriere a conceptului de colector unic în domeniul comunicării publice în scop ambiental, astfel încât să nu mai existe situațiile din prezent, când unui utilizator i se pretinde să achite, pentru aceeași comunicare, remunerații diferite către OGC-uri diferite.

Proiectul stabilește regulile generale privind situațiile în care un organism devine colector unic, faptul că OGC-urile pot conveni, prin protocol publicat în Monitorul Oficial, asumat la nivel de ordin de ministru (nu prin decizie ORDA) și desemnarea unui colector comun pe un domeniu de plătitori, luând în calcul inclusiv capacitatea economică de gestiune a colectorului. De asemenea, mai prevede proiectul, OGC-urile vor putea înființa, cu avizul Ministerului Culturii, organisme comune de colectare pentru mai multe domenii (federații/fond comun), conform regulilor de constituire a federațiilor de persoane juridice fără scop patrimonial. 

În ceea ce privește guvernanța organismului comun de colectare, proiectul prevede că deciziile privind desemnarea organismului comun se iau cu majoritate simplă pe domenii de creație, între OGC beneficiare, că în caz de conflict, prevalează votul organismului reprezentativ în domeniul respectiv, iar dacă OGC nu asigură funcționarea organismului comun în termenul stabilit prin viitoarea ordonanță, vor exista consecințe - vorbim de amenzi, dar și, eventual, de suspendarea avizului.

Totodată, proiectul prevede o metodologie unică, ce va cuprinde reglementări pentru fiecare domeniu / subdomeniu / diviziune CAEN de plătitori și rremunerații defalcate pentru fiecare categorie de autori și titulari de drepturi conexe.

Actualmente, Legea drepturilor de autor prevede că, în anumite situații (de regulă, când mai multe OGC au dreptul să colecteze aceleași tipuri de remunerații), unul dintre organisme poate fi desemnat „colector unic”, iar acesta eliberează licențele neexclusive „în numele tuturor organismelor de gestiune colectivă beneficiare”, primește datele de la utilizatori privind operele utilizate și cuantumul remunerațiilor și e obligat să asigure transparența costurilor și să colaboreze cu OGC beneficiare pentru repartiția sumelor. Doar că, până acum, așa cum arată chiar ministerul, OGC-urile nu au desemnat un colector comun pe un domeniu de plătitori.

Ministerul arată, în nota de fundamentare ce însoțește proiectul de OUG, că în domeniul comunicării publice în scop ambiental, există o nevoie clară, semnalată de utilizatori de peste un deceniu, de a se raporta la un singur interlocutor, adică un singur organism de colectare, iar nu patru, cinci sau șapte, de a se raporta la o singură metodologie, cu tarifare coerentă pe CAEN-uri, de a fi supuși unor remunerații rezonabile, corelate cu valoarea economică și ponderea utilizării, și un mecanism care „prinde” o bază largă de utilizatori plătitori, nu doar un grup mic care plătește mult.

Foarte important, proiectul stabilește aici și un calendar de punere în aplicare:

• în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a viitoarei ordonanțe, organismele comune de colectare (prevăzute la art. 168 alin. (8)) trebuie să elaboreze o metodologie unică cu reguli pe fiecare domeniu, subdomeniu, coduri CAEN, precum și tarife defalcate;
• mai departe, metodologia se depune la Ministerul Culturii, se avizează și intră în procedura de negociere, iar până la publicarea noii metodologii, rămân în vigoare metodologiile actuale, iar licențele deja emise își păstrează valabilitatea;
• în cel mult trei ani de la intrarea în vigoare a viitoarei ordonanțe, OGC, cu avizul Ministerului Culturii, trebuie să asigure funcționarea organismului comun de colectare pentru drepturile de la art. 145 alin. (1) lit. d) și 146 alin. (1) lit. c), iar până atunci, ca măsură intermediară,
  • în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a viitoarei ordonanțe și până la operaționalizarea organismului comun de colectare, vor fi desemnați doi colectori comuni, care trebuie să se sprijine reciproc; unul colectează remunerațiile pentru artiști interpreți / executanți, producători de fonograme și de videograme, iar celălalt pentru autorii de opere audiovizuale și autorii de opere muzicale.
  • în 10 zile de la intrarea în vigoare a viitoarei ordonanțe, organismele beneficiare pot opta pentru păstrarea protocoalelor existente care desemnează un colector comun (DACIN–UPFR etc.); aceste protocoale pot fi folosite în perioada de tranziție.

Deși perioada de trei ani pentru înființarea colectorului unic este una destul de lungă, trebuie remarcat că, pentru prima dată, legea leagă explicit neînființarea organismului comun de colectare de un regim sancționator (art. 184 alin. (4)–(6)), ceea ce înseamnă că Ministerul Culturii nu doar „recomandă”, ci poate sancționa OGC-urile care blochează sistemul.

Atenție! Proiectul de OUG nu se aplică momentan. Acesta trebuie adoptat de Guvern, ordonanța urmând să producă efecte odată ce este publicată în Monitorul Oficial.