ACCES PREMIUM

Cât de utilă este înscrierea repartizării timpului de muncă în Revisal?

Deși unele aspecte ce țin de elementele esențiale ale contractului individual de muncă (CIM) sunt prevăzute explicit atât în Codul muncii, cât și în modelul-cadru CIM (acela prevăzut prin ordin de ministru), momentan ele nu se regăsesc și în Registrul electronic de evidență a salariaților, iar un exemplu în acest sens este chiar repartizarea programului de muncă. De ce ar fi însă extrem de util să o regăsim acolo? S-ar putea evita situațiile, des întâlnite, în care un lucrător află că programul său s-a modificat de pe azi pe mâine.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Ce reprezintă, de fapt, bonusul din vânzări? Un adaos ce trebuie obligatoriu înscris în contracte

Transparența  și corectitudinea în relațiile de muncă sunt esențiale pentru asigurarea unui mediu de lucru sănătos și echitabil, iar un aspect important în acest sens este includerea adaosurilor la salariu în contractul de muncă.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

De unde pornesc situațiile conflictuale legate de telemuncă? Să vorbim, din nou, despre esența acesteia - partea I

În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Norma de muncă – între normalitate și abuz de drept. Câteva reguli de care angajatorii ar trebui să țină cont în elaborarea ei

Normarea muncii, conform Codului muncii, se aplică tuturor categoriilor de salariați, ceea ce ne-ar duce cu gândul la faptul că atât directorii (Grupa majoră 1 din COR), cât și muncitorii necalificați (grupa majoră 9 din COR), ar trebui să îndeplinească o anumită normă într-un interval de timp. Din păcate, în multe situații, simpla lecturare a unui text de lege nu asigură și înțelegerea sa, iar aplicarea neconformă tinde să devină regulă, așa cum se întâmplă și cu norma de muncă, deși definiția acesteia și regulile care stau la baza elaborării sale sunt neschimbate din 1972. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Șase aspecte importante pe care să le ai în vedere atunci când semnezi un contract pe durată determinată

Contractul de muncă pe durată determinată constituie o excepție de la regula generală a angajării pe durată nedeterminată. Codul muncii stabilește condițiile pentru încheierea acestor contracte, inclusiv durata și numărul de prelungiri, și garantează că angajații cu contracte pe durată determinată beneficiază de drepturi cel puțin egale cu cele ale colegilor lor angajați pe durată nedeterminată. Salariații trebuie să fie informați despre particularitățile contractului, drepturile și obligațiile specifice, precum și durata perioadei de probă, care este proporțională cu perioada contractului. În cazul suspendării contractului, acesta încetează la termenul stabilit. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Se pot suplimenta atribuțiile unui angajat prin intermediul unei anexe la fișa postului?

În prezent, nelămuririle din trecut apropo de natura fișei postului ca anexă a contractului individual de muncă nu ar trebui să mai existe. Nici cu privire la modificarea conținutului acesteia. Fie că înlocuim sarcina X cu sarcina Y, fie că suplimentăm sarcinile din fișa postului, tot timpul trebuie să avem în vedere dacă se modifică felul muncii și dacă noile sarcini se pot efectua în același timp de muncă și nu presupun depășirea lui. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Când angajatorul suspendă repausul săptămânal în mod nelegal și abuziv

Oricât de individualizat programul de lucru al unui angajat, repausul săptămânal trebuie să respecte aceeași regulă: 48 de ore + 12 ore consecutive, la fiecare ciclu de șapte zile calendaristice. În practică însă asta nu se întâmplă întotdeauna. Și, deși suspendă repausul săptămânal, încălcând oricum condițiile stabilite la nivel de lege, angajatorii nici măcar nu recompensează angajații în mod corespunzător. 

Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Concediul de odihnă nu poate fi tăiat din cauza lipsei personalului

Salariații dintr-o companie care lucrează în schimburi se confruntă cu o situație în care trebuie să se înlocuiască reciproc atunci când unul dintre ei își ia concediu de odihnă. În fapt, asta duce la pierderea zilelor de concediu, deoarece sunt folosite pentru a acoperi absența colegilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Munca suplimentară nu se plătește în tichete de masă

Completarea eronată sau într-un mod neclar a contractului individual de muncă este de natură să genereze confuzii sau, în anumite situații, chiar conflicte de muncă, în special în cazul în care elementul neclar este unul esențial, cum ar fi salariul. În același timp, lipsa informării prealabile, combinată cu superficialitatea în abordarea aspectelor privind timpul de muncă și a modului în care, în mod legal, munca suplimentară trebuie compensată, uneori și cu alte aspecte care depășesc limitele bunei credințe, în ansamblu, stau la baza conflictelor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Informarea prealabilă a salariaților: Ce probleme pot genera în practică noile obligații ale angajatorilor

Informarea prealabilă pe care trebuie să o primească un viitor salariat sau salariatul al cărui contract de muncă se modifică trebuie să cuprindă, mai nou, mai multe detalii, iar importanța acordării și luării la cunoștință a acestui document este cu atât mai mare cu cât, în lipsa acestui act, salariatul va putea să sesizeze Inspecția Muncii și, concomitent, să solicite în instanță despăgubiri, dacă poate dovedi că i s-au adus prejudicii. Citește articolul