Legea 376/2022 a apărut marți în Monitorul Oficial și se aplică de la 1 ianuarie 2023. Documentul prevede, din nou, reglementarea bacșișului și fiscalizarea acestuia, în condițiile în care o reglementare similară apăruse pentru scurtă vreme în 2015. Cu toate că ne-am fi așteptat ca aceste reguli să fie introduse în Codul fiscal, ele sunt introduse, de fapt, în OUG 28/1999 (actul normativ ce prevede obligația folosirii caselor de marcat).

Definiția bacșișului și caracterul opțional al acestuia. Bacșișul reprezintă orice sumă de bani primită în plus, de la client, față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către restaurante și baruri (codurile CAEN 5610 și 5630). Evident, orice sumă acordată voluntar de client, pentru că localurile nu pot să condiționeze livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de plata unui bacșiș.

Taxe. Veniturile din bacșișuri sunt considerate a fi „venituri din alte surse”, astfel că li se aplică numai impozitul pe venit de 10% (sunt scutite de contribuții sociale).

Desigur, nu angajatul se ocupă de obligațiile declarative și de plată, ci angajatorul. În plus, se precizează clar că veniturile din bacșișuri nu pot fi recalificate, în caz de control, în venituri salariale: „Impozitul pe venit datorat de salariat se reține la sursă la momentul distribuirii bacșișului de către plătitorii de venituri și se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor.”

Fiecare restaurant sau bar va trebui să aibă un regulament intern prin care să stabilească exact procedura prin care se distribuie bacșișul către salariați.

„Sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct și se distribuie integral salariaților, pe baza unei evidențe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc, printr-un regulament intern, procedura și modalitatea de distribuire către salariați a sumelor provenite din încasarea bacșișului”, scrie în document.

Angajatorii nu pot profita de bacșișuri în interes propriu, pentru că scrie că aceste sume nu pot figura nici ca venituri ale firmei, nici ca cheltuieli cu salariații.

Iar important de precizat mai este că bacșișul nu este vizat în niciun fel de TVA. „Bacșișul nu poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii”, este precizat expres în noul act normativ.

Cum procedează localurile. Indiferent cum este plătit, cu numerar sau cu cardul bancar, bacșișul trebuie trecut pe bonul fiscal pe care sunt bunurile și serviciile (în casa de marcat trebuie introdus un articol denumit „bacșiș”), cu excepția situației în care vorbim de livrări la domiciliu (unde regulile fiscalizării bacșișului sunt opționale).

În aceste condiții, nota de plată devine obligatorie, deoarece se prevede că, înainte de emiterea bonului fiscal, clientul trebuie să treacă pe notă valoarea bacșișului. Clienții au două opțiuni - ori să treacă o valoare procentuală între 0% și 15% din valoarea consumației, ori să treacă direct o sumă anume. Practic, așa cum subliniau și parlamentarii atunci când au dezbătut amendamentele, bacșișul nu este limitat la maximum 15%, ci poate fi și mai mare de atât, dacă se optează pentru o valoare absolută.

„Operatorii economici (...) au obligația de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client a nivelului bacșișului oferit, între 0% și 15% din valoarea consumației. Nota de plată trebuie să conțină și o altă rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacșiș, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacșișului acordat”, scrie în document. 

Risc de amendare. Companiile care nu aplică regulile obligatorii de fiscalizare a bacșișului vor risca amenzi între 2.000 și 4.000 de lei.

Pentru clienții firme, bacșișul intră la cheltuielile de protocol. Bacșișul trebuie inclus și pe facturile cerute de clienți, atunci când clientul este o persoană juridică sau un reprezentant al unei persoane juridice. În această situație, bacșișul poate fi inclus de client în cheltuielile sale de protocol.

„În situația în care, la solicitarea clienților, utilizatorii eliberează acestora și factură, bacșișul se evidențiază distinct și pe aceasta. Sumele reprezentând bacșiș, astfel evidențiate în factură, se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau altor entități plătitoare pe seama cheltuielilor de protocol și au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal”, prevede Legea 376/2022.