Un salariat aflat în concediu fără plată poate fi rechemat la muncă, însă cu o condiție

Concediul fără plată este abordat destul de puțin de legislația muncii, prevederile din Codul muncii fiind împărțite în concediul fără plată și cel similar pentru formare profesională. În acest articol vom aborda strict concediul fără plată în afara situație în care este acordat pentru formarea profesională.

Acest tip de concediu fără plată are doar două alineate cuprinse în articolul 153 din Codul muncii:

• “(1) Pentru rezolvarea unor situații personale, salariații au dreptul la concedii fără plată.
• (2) Durata concediului fără plată se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern”.

Concediul fără plată presupune, în primul rând, un acord de principiul al părților, subliniază Dan Năstase, consilier juridic specializat pe relații de muncă.

“Ne referim la un acord de principiu, ținând cont de faptul că atât contractul colectiv de muncă, cât și regulamentul intern presupun fie o negociere, fie o consultare a organizațiilor sindicale reprezentative ori a reprezentanților salariaților. În ambele situații (contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern), angajatorul are obligația de a iniția negocierile colective sau de a întocmi regulamentul intern. Dacă ne referim la un contract colectiv, atunci se va negocia atât procedura, cât și a durata concediilor fără plată, iar în cazul regulamentului intern se vor respecta dispozițiile privind informarea și consultarea”, a mai explicat el.

Util: Cât de mult poate sta un salariat în concediu fără plată?

Totuși, o situație specială este cea a salariaților care nu beneficiază de un contract colectiv de muncă, iar angajatorul este exceptat de la obligația de a întocmi un regulament intern. Ținând cont de faptul că angajatorii cu mai puțin de 21 de angajați nu au obligația de a avea un contract colectiv de muncă, iar cei cu până în nouă salariați sunt exceptați de la datoria de a avea un regulament intern, vorbim strict de microîntreprinderi.

Chiar dacă nu au aceste documente de muncă, nu înseamnă că salariații lor nu pot cere concediu fără plată, ci doar că durata și procedura vor face obiectul unui acord comun.

“Ținând cont de dispozițiile Codului muncii cu privire la drepturile salariaților, aceștia pot beneficia de concediu fără plată și în cazul în care durata nu este prevăzută nici în contractul colectiv, nici în regulamentul intern. În lipsa unei proceduri negociate sau stabilite privind solicitarea / acordarea concediului fără plată, părțile (salariații și angajatorii) vor negocia și stabili aceste aspecte de comun acord”, a explicat Dan Năstase.

Așa cum revenirea mai rapidă din concediul fără plată se poate face doar cu acordul angajatorului, tot prin acord trebuie realizată și rechemarea la muncă a salariatului, dacă angajatorul descoperă că activitatea sa are de suferit de pe urma absenței lucrătorului.

“Atunci când angajatorul a aprobat solicitarea salariatului privind concediul fără plată, putem considera că a fost stabilită și perioada. Coroborând dispozițiile art. 153 cu cele ale art. 54 din Codul muncii, concediul fără plată reprezintă o suspendare a contractului individual de muncă cu acordul părților, iar reducerea acestei perioade, inclusiv solicitarea angajatorului de a «rechema» salariatul sau cea a salariatului de a reveni la locul de muncă înaintea expirării perioadei stabilite inițial, este posibilă numai cu acordul părților”, a mai specificat consilierul juridic.