Din primăvara acestui an, campania de vaccinare a fost deschisă publicului larg, iar cei care s-au imunizat au scăpat de obligația de carantină dacă sunt declarați contacți direcți ai unei persoane infectate. Același lucru este valabil și pentru cei care se află în cele 180 de zile de la vindecare.

Totuși, vaccinarea pentru copii a fost demarată abia din 1 iunie și doar pentru copiii de peste 12 ani, rămânând destul de mulți copii neinoculați care vor urma o formă de învățământ din toamnă și care pot risca să devină contacți direcți ai unui alt copil infectat sau chiar să se îmbolnăvească, putând astfel să fie carantinați sau izolați.

În plus, carantina este obligatorie și pentru copiii cu vârste de peste 6 ani și până în 16 ani dacă, la întoarcerea în țară din state care se află în zona roșie sau galbenă, nu prezintă un test antigen sau PCR negativ. Notă: Carantina și obligația de a prezenta un test negativ a fost eliminată în vara acestui an pentru copiii cu vârstă sau mică sau egală de 6 ani.

Luând în calcul informațiile prezentate anterior, cum poate un părinte, indiferent că este vaccinat sau nu sau trecut prin boală (în limita celor 180 de zile de la vindecare), poate primi zile libere pentru a avea grijă de copilul lui dacă acesta intră în carantină sau izolare? Reamintim că persoanele aflate în aceeași locuință cu un contact direct nu beneficiază de concediu de carantină, așa cum a explicat Ministerul Sănătății unei solicitări transmise de redacția noastră. Deci, părinții unui copil declarat contact direct și care a primit o decizie de carantinare nu beneficiază la rândul lor de concediu de carantină. Același lucru este valabil și dacă copilul primește o decizie de carantinare de la vamă, iar părintele este vaccinat complet sau se află în interiorul celor 180 de zile de la vindecare.

Citește și: Izolarea e obligatorie chiar și pentru cei care s-au vaccinat și au fost depistați pozitiv

Există două acte normative care le permit salariaților să ceară angajatorului zile libere plătite pentru supravegherea copilului până în 12 ani - Legea 19/2020 și OUG 14/2020 -, dar acestea au aplicabilitate doar dacă cursurile școlilor sau activitățile creșelor/grădinițelor sunt suspendate sau oprite.

O posibilitate a părinților de a avea zile libere este de a solicita medicului de familie un concediul medical pentru îngrijirea copilului pe perioada carantinei sau izolării. Concediul medical pentru îngrijirea copilului se acordă dacă părintele a muncit cel puțin șase luni în ultimele 12 luni, timp în care au fost plătite contribuțiile de sănătate. Indemnizația acordată pentru concediul pentru îngrijirea copilului este în proporție de 85% din media veniturilor brute din ultimele șase luni. 

Cealaltă variantă, și poate cea mai simplă, este luarea unor zile de concediu de odihnă, dacă salariatul mai are disponibile, însă pentru acest lucru trebuie ca angajatorul să își dea acordul. Unii angajatori ar putea refuza să facă acest lucru, din diferite motive.

Cea mai dezavantajoasă variantă din punct de vedere financiar este cea a luării unor zile libere fără plată pe durata carantinării/izolării copilului. Totuși, dacă angajatorul nu are precizat în regulamentul intern posibilitatea ca salariații să își ia concedii fără plată din motive personale, așa cum este prevăzut în Codul muncii, părintele trebuie să obțină acordul angajatorului pentru a-și lua concediu fără plată.

În concluzie, momentan, nu există nicio reglementare care să le permită părinților să stea acasă cu copiii lor, dacă acestora din urmă li se emite o decizie de carantinare/izolare și să fie plătiți în continuare de angajator, variantele disponibile sunt fie concediu medical pentru îngrijirea copilului, concediu de odihnă sau concediu fără plată.