Legea SSM nr. 319/2006 stabilește la articolul 21 că (1) instruirea nu poate fi realizată pe cheltuiala lucrătorilor, (2) că trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru, (3) fie în interiorul, fie în afara întreprinderii și/sau unității, fie online.

Totuși, instruirea în afara firmei sau online în afara programului de lucru nu este interzisă, așa cum a explicat șeful Inspecției Muncii, ci trebuie să fie considerată ca fiind activitate prestată în interesul angajatorului și remunerată ca atare, eventual aplicându-i-se regulile compensării orelor suplimentare, dacă se depășește numărul maxim de ore conform contractului de muncă individual sau colectiv.

La o întrebare adresată în conferință privind posibilitatea instruirii angajaților în materia SSM și în afara locului de muncă, cum ar fi prin intermediul unei platforme online, în afara orelor de program, dacă întreruperea activității este de natură că aducă penalități financiare companiei, Nicolae Bratu a răspuns: "Instruirea online poate presupune instruirea în afara timpului normal de lucru, cu condiția efectuării plății orelor suplimentare (de către angajator, n.red.) afectate instruirii".

Conform Codului muncii, orele suplimentare pot fi compensate cu ore libere plătite corespunzătoare, în termen de 90 de zile de la acumularea lor, sau plata orelor acumulate cu un spor de minim 75% din salariul de bază, dacă în decursul celor 90 de zile salariatul nu a avut posibilitatea de a-și lua orele libere.

Mai mult, afirmația inspectorului general al Inspecției Muncii este în acord cu o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin care s-a stabilit că activitatea prestată de un salariat în afara orelor de program și în afara locului unde își desfășoară în mod obișnuit activitatea, la indicațiile angajatorului (în speța respectivă participarea la un curs de formare profesională), este considerat timp efectiv de lucru prestat pentru angajator și, implicit, trebuie recompensat ca atare.