UPDATE: De vineri, solicitarea intrării în procedura insolvenței redevine opțională

Legea 220/2022 a apărut marți în Monitorul Oficial și va intra în vigoare pe 22 iulie 2022. Una dintre principalele măsuri prevăzute de document este ca, timp de un an de la intrarea în vigoare a legii, adică până pe 22 iulie 2023, datornicii aflați deja în stare de insolvență sau care vor ajunge în această situație să scape de obligația de a solicita tribunalului intrarea în procedura specială.

Măsura s-a aplicat până de curând, în timpul stării de alertă, însă a expirat la ridicarea acesteia, astfel că, începând din 9 martie 2022, curge din nou, acolo unde e cazul, termenul obligatoriu de 30 de zile pentru a solicita intrarea în procedura insolvenței.

„Echilibrul raportului creditor-debitor este reglat de piață pe baza principiului conform căruia companiile performante rezistă, cele mai puțin performante se pierd, economia aplicând în mod natural, astfel, un mecanism de «asanare». Din această perspectivă, insolvența modernă nu mai atrage în mod obligatoriu o eliminare din mediul economic, cu atât mai puțin un «stigmat», ci reprezintă principalul mijloc de salvare a întreprinderilor, în special într-un context socio-economic nefavorabil.

În acest mod pot fi protejate anumite sectoare esențiale ale economiei și doar în condiții extreme, dar apreciem că nu trebuie creată opțiunea generală de a-ți declara insolvența, ca și cum starea ta financiară de debitor insolvent te privește doar pe tine. Încrederea dintre creditor și debitor este esențială pentru un mediu de afaceri sănătos și mai ales pentru implementarea cu succes a unei reorganizări de către debitorul aflat în dificultate financiară”, a precizat, pentru avocatnet.ro, Mariana Popa, Practician în insolvență coordonator la VF Insolvență SPRL.

Obligația de a solicita intrarea în insolvență în termenul legal 30 de zile este, de fapt, în interesul datornicului. De ce? Dacă mecanismul insolvenței este accesat devreme, atunci firma în cauză are șanse mult mai mari să se redreseze, spre deosebire de situația în care ar amâna solicitarea intrării în procedura specială pentru că statul renunță temporar la obligativitate.

„Un debitor de bună-credință își declară insolvența cu intenția de a se reorganiza, iar legislația din România creează premisele unui asemenea cadru. Din experiența de peste 20 de ani de activitate din domeniul insolvenței pe care o deținem, am constatat că șansele de reorganizare ale unui debitor se diminuează pe măsură ce se mărește perioada care se scurge între momentul declanșării procedurii de insolvență și implementarea unui plan de reorganizare. Cu cât starea de insolvență este descoperită de creditori și/sau acceptată și/sau declarată de debitor mai curând, cu atât afacerea are șanse mai mari de salvare, gradul de îndatorare va fi redus și, prin implementarea unor măsuri adecvate, se poate tinde în mod real la o reintegrare a debitorului în circuitul economic”, a explicat specialista.

Cu alte cuvinte, în lipsa obligației legale de a solicita intrarea în insolvență, efectele se răsfrâng nu doar asupra datornicului, ale cărui șanse de salvare scad, ci și asupra creditorilor și, în general, asupra sănătății mediului de afaceri.

„Totuși, în opinia noastră, transformarea obligației de a cere intrarea în insolvență într-o opțiune nu este benefică nici debitorilor, nici mediului de afaceri din care acesta face parte. Pe de o parte, apreciem că un debitor de bună-credință, care are un business-plan pe termen mediu și lung, își gestionează activitatea fără a apela la o astfel de opțiune. Pe de altă parte, opționalitatea ar atrage incertitudine pentru creditori, care nu vor mai avea un reper clar în ceea ce privește traseul economic al debitorului cu care se află în relație de afaceri, contribuind astfel la alterarea mediului de afaceri”, a subliniat Mariana Popa.

• Citește și: Parlamentarii au adus recent modificări semnificative la Legea insolvenței.

În fine, Legea 220/2022 mai prevede ca executarea planului de reorganizare să poată fi prelungită. Pentru datornicii care depun o cerere de intrare în insolvență, în perioada de un an amintită mai sus, care e admisă de instanța competentă, durata inițială de executare a planului de reorganizare poate fi de patru ani, nu de trei ani, cu posibilitatea prelungirii - dar fără să se depășească, în total, cinci ani. Conform specialistei de la VF Insolvență SPRL, această măsură chiar este inspirată, deoarece mărește considerabil „șansele de plată a creanțelor istorice în paralel cu plata creanțelor curente ale debitorului.”

Conform inițiatorilor legii, reintroducerea măsurilor prezentate mai sus pentru încă un an este necesară, în principal, deoarece acestea s-au dovedit utile în practică. Dar și pentru că pandemia de coronavirus nu s-a terminat încă și se simte nevoia unei perioade de tranziție.

Ultima zi de stare de alertă a fost 8 martie 2022, astfel că măsurile temporare ce țineau de domeniul insolvenței au fost ridicate automat o zi mai târziu.