Proiect: Firmele și PFA-urile vor fi obligate să plătească anual sume la CCIR, iar reprezentantul legal al companiei va trebui să obțină un certificat special

Înscrierea în Catalogul firmelor

Proiectul de lege înregistrat recent propune transformarea înscrierii opționale în Catalogul firmelor într-o obligație care să vizeze nu doar societățile, ci și PFA-urile, II-urile și IF-urile.

Catalogul firmelor va fi organizat și gestionat de CCIR și de camerele teritoriale de comerț, nu doar de acestea din urmă, ca acum, și va fi public. Înscrierea în catalog se va face, de către profesioniști, în 15 zile de la înființare, printr-o metodologie dată de CCIR, iar profesioniștii deja existenți vor avea 90 de zile pentru a se înscrie. Ulterior, orice modificare în Registrul Comerțului va trebui reflectată, la solicitarea profesioniștilor, și în Catalogul firmelor.

Totodată, documentul propune introducerea unei contribuții anuale obligatorii pe care firmele, PFA-urile, II-urile și IF-urile să o achite la CCIR. Mai precis, scrie că, „Pentru înregistrarea iniţială, pentru înregistrarea modificărilor şi, respectiv, pentru menţinerea actualizată a informaţiilor în Catalogul firmelor, profesioniştii achită Camerei Naţionale o contribuţie anuală diferenţiată, constând în echivalentul în lei, la cursul comunicat de Banca Naţională a Românei, din ziua efectuării plăţii, corespunzătoare încadrării acestora (...).”

Contribuția va fi stabilită în funcție de dimensiunea afacerii:

• 100 euro/an pentru întreprinderile mari;
• 75 euro/an pentru întreprinderile mijlocii;
• 50 euro/an pentru întreprinderile mici;
• 20 euro/an pentru microîntreprinderi;
• 10 euro/an pentru PFA, II și IF.

„Depunerea situaţiilor financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, prevăzute de lege în sarcina profesioniştilor înregistraţi în registrul comerţului, este condiţionată de înscrierea în Catalogul firmelor, precum şi de achitarea contribuţiei anuale corespunzătoare”, este subliniat în proiect.

Conform proiectului, acele sume ar urma să fie folosite integral „pentru finanţarea măsurilor de sprijin pentru stimularea, dezvoltarea şi internaţionalizarea afacerilor şi pentru realizarea de studii şi analize relevante mediului de afaceri”. Iar inițiatorii detaliază că, „prin platforma propusă, CCIR şi camerele judeţene vor sprijini atât statul român, prin identificarea în fiecare judeţ a acelor companii care nu apar în statisticile oficiale (implicit, care nu au bilanţuri depuse), cât şi mediul de afaceri, prin conectarea antreprenorilor la o bază de date, nelimitată, de oportunităţi şi resurse, în mediul fizic şi online, la nivel global.”

O obligație și pentru reprezentantul legal al firmei

Dincolo de obligativitatea Catalogului firmelor, propunerea mai include o obligație pentru profesioniștii nou-înființați. Concret, în primul an de înființare și până la depunerea primelor situații financiare, firmele ar urma să fie obligate să-și certifice administrarea propriei activități printr-un certificat special obținut contra cost de reprezentantul legal (PFA, II și IF vor fi scutiți de această obligație).

„În primul an de la înfiinţare şi până la depunerea primelor situaţii financiare prevăzute de lege, profesionistul are obligaţia de certificare a administrării propriei activităţi prin obţinerea unui certificat de competenţă acordat reprezentantului legal al acestuia, ca persoană fizică împuternicită să îl reprezinte în raporturile cu terţii şi în justiţie. Certificatul de competenţă se eliberează de către camera judeţeană din judeţul în care îşi are sediul profesionistul, ca urmare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute (...) şi a dovedirii absolvirii unui curs de instruire în domenii specifice administrării şi managementului afacerilor de către reprezentantul legal al profesionistului”, scrie în document, cu precizarea că acele condiții pentru reprezentantul legal vor fi:

• să fie apt din punct de vedere psihologic, fapt atestat prin certificat medical de specialitate;
• să fie absolvent al învăţământului obligatoriu;
• să nu fi fost condamnat pentru infracţiunile de gestiune frauduloasă, abuz de încredere, abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, bancrută simplă, bancrută frauduloasă, deturnarea licitaţiilor publice, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracţiunile prevăzute de Titlul VIII - Contravenţii şi infracţiuni din Legea societăţilor, precum şi pentru alte infracţiuni de natură comercială sau fiscală, condiţie atestată prin certificate de cazier judiciar, respectiv fiscal;
• să nu se fi pronunţat împotriva sa o hotărâre definitivă de atragere a răspunderii conform Legii insolvenţei, cu cel puţin cinci ani înainte de data solicitării.

Și în acest caz obligația va fi legată de depunerea bilanțurilor: „În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, depunerea situaţiilor financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, prevăzute de lege în sarcina profesioniştilor înregistraţi în registrul comerţului, este condiţionată de obţinerea certificatului de competenţă de către reprezentantul legal al profesionistului.”

Din motivarea inițiatorilor reiese că acest certificat va acționa ca un „pașaport de încredere” pentru afaceri: „Scopul introducerii certificatului de competenţă, ca act obligatoriu necesar pentru desfăşurarea activităţii urmare înfiinţării unui nou profesionist, este acela de a creşte calitatea actului comercial, de a responsabiliza agenţii economici şi de a contribui la îmbunătăţirea şi dinamizarea activităţii economice.”

Atenție! Pentru a se aplica, proiectul trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.