avocatnet.ro 
Cum pot lucra bonele acum
În prezent, conform reglementărilor Legii nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă, persoana calificată care dorește să îngrijească și să supravegheze un copil și care îndeplinește criteriile prevăzute de lege le poate face doar (1) dacă se înregistrează ca PFA și încheie un contract de prestări servicii cu părinții copilului sau (2) dacă se angajează ca bonă la o firmă, iar aceasta din urmă încheie contractul cu beneficiarul serviciilor. Fie că e angajata unei firme care plasează bone, fie că lucrează independent, bona trebuie să lucreze cu forme legale, iar practicarea acestei profesii altfel decât prevede legea este infracțiune.
Conform Legii bonelor, o persoană care vrea să exercite această profesie trebuie să îndeplinească mai multe condiții:
- să fie cetățean român sau străin cu domiciliul/reședința, de regulă, în aceeași localitate cu domiciliul/reședința copilului;
- să fie cetățean străin cu drept de muncă în România și să aibă un titlu oficial de calificare;
- să aibă capacitate deplină de exercițiu;
- să fie aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea profesiei;
- să nu aibă antecedente penale, cu excepția faptelor săvârșite din culpă, dovedite prin certificat de cazier judiciar.
Apoi, persoanele care se angajează ca bone trebuie să aibă un titlu oficial de calificare. Iar aici există două variante:
- fie certificat obținut conform OG nr. 192/2000,
- fie diplomă/certificat/alt titlu recunoscut ori echivalat în conformitate cu Legea nr. 200/2004.
Beneficiarii, adică părinții, în principal, nu pot angaja bonele în mod legal pentru că Legea bonelor nu le permite acest lucru (nu pentru că n-ar putea face asta în calitate de persoane fizice). Totodată, nici „schemele” de genul angajării bonei de către unul dintre părinți „pe firmă” sau „pe PFA” al cărei deținător/titular este nu e o soluție, întrucât firma pentru care pot lucra bonele trebuie să fie acreditată pentru servicii de acest fel (nu pentru alte CAEN-uri).
Ministerul Muncii a propus schimbarea legii
Anul trecut, la Ministerul Muncii a apărut în dezbatere un proiect care ar urma să modifice Legea bonelor, proiect care a ajuns de curând și la Consiliul Economic și Social (CES). Ceea ce se dorește prin acest proiect e legalizarea acelei situații menționate mai sus pe care legea acum nu o permite: părinții să fie angajatorii bonelor. Cu toate acestea, având în vedere obligațiile cu care vine la pachet calitatea de angajator, acest lucru s-ar putea să nu fie o opțiune luată în considerare de mulți.
Părintele va putea încheia și va înregistra contractul individual de muncă (CIM-ul) în Revisal, după ce va obține parola Revisal de la inspectoratul teritorial de muncă. Apoi, se va înregistra la Fisc prin depunerea formularului 020 - Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoane române și străine care dețin CNP. Apoi, părintele care angajează o bonă va atașa la declarația 020 o copie după CIM-ul înregistrat la ITM. După ce aceste proceduri vor fi îndeplinite, părintele va pune declarația 112, în funcție de perioada fiscală aleasă prin formularul 020, potrivit expunerii de motive a proiectului de lege. Mai multe detalii despre acest proiect puteți citi în acest material.
Cert e că proiectul se află abia la început pe traseul legislativ, nefiind nici măcar aprobat de Guvern pentru a fi trimis Parlamentului. Prin urmare, e greu de spus de când anume se vor aplica efectiv - și dacă se vor aplica! - cele propuse în textul de modificare a Legii bonelor. Să presupunem însă că proiectului îi va fi acordat ceva interes în Parlament și că va fi propus pentru adoptare, eventual cu ceva îmbunătățiri, iar că acesta se va aplica din 2023.
2024: Legea prestatorului casnic. Ce noutăți aduce pentru bone
Proiectul de lege privind reglementarea activităţii prestatorului casnic, recent promulgat și care ar trebui să apară curând în Monitorul Oficial (dar care se va aplica abia din 2024) vine cu o formă nouă de prestare și remunerare a muncii în România - munca în gospodărie, prestată ocazional, de persoane fizice în beneficiul persoanelor fizice, va fi remunerată printr-un sistem al tichetelor de activități casnice, dar asupra căruia statul va avea un ochi permanent pentru că prin agențiile de muncă se vor cumpăra și preschimba ulterior în bani aceste tichete - mai multe despre proiect, aici.
În Legea prestatorului casnic regăsim o referire și la activitatea bonelor:
„(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) pot fi remunerate prin tichete de activităţi casnice și activitățile desfășurate de persoanele care exercită ocazional profesia de bonă, reglementată potrivit dispozițiilor Legii nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă. În această situaţie, beneficiar casnic este reprezentantul legal al copilului, acesta din urmă fiind beneficiar al serviciilor prestate”, prevede viitoarea lege la art. 2 (alineatul 1, de la care se face excepție, vine să definească termenii folosiți în lege).
Paragraful expus mai sus lasă destul de neclară situația bonelor însă pe această reglementare. Parlamentarii au stipulat că, excepțional, bonele pot fi recompensate și ele, din 2024, cu aceste tichete de activități casnice - pentru activitățile prestate ocazional!
Dacă ne întoarcem la ce prevede acum Legea bonelor și vedem cum pot acestea lucra - independent, adică, de principiu, pe PFA, sau ca angajate ale unei firme cu activitate specifică acestor servicii și care le plasează la beneficiari - atunci vedem că bonele sunt obligatoriu remunerate în bani. În prima situație, bona cu PFA nu va fi interesată niciodată să ia tichete în schimbul muncii sale - care e una calificată - pentru a le preschimba la agenția de muncă, în bani, în locul prestării de servicii pe baza unui contract, cu beneficiarul (părintele), în schimbul unei sume de bani negociate cu acesta ș.a.m.d.
Activitatea prestată pe tichete nu trebuie să fie una regulată, ci, așa cum se spune în textul de lege, una ocazională, iar munca acesteia este una calificată. În mod normal, bonele nu pot fi remunerate decât prin salariu, respectiv tariful stabilit în contractul cu beneficiarul, dacă ele lucrează în mod independent.
Ceea ce face Legea prestatorului casnic, care vizează strict munca necalificată, pentru care nu va fi nevoie de niciun contract între părți, unde înțelegerile se vor face verbal ș.a.m.d., e să creeze spațiul aproape perfect pentru prestarea profesiei de bonă în afara Legii bonelor - chestiune care oricum se întâmplă în prezent, aspect subliniat și de un fost ministru al muncii, care a subliniat necesitatea ca Legea bonelor să se modifice și să se adapteze la practică.
Practic, pe Legea prestatorului casnic, bonele ar putea să mai presteze activitate din când în când și în afara contractului, pe tichete, în loc de bani.
Legea prestatorului casnic a trecut însă prin Parlament destul de repede, cu multe semne de întrebare în conținut, adoptarea ei aproape peste noapte fiind „motivată” de faptul că e prinsă în planurile puse pe hârtie de România în Planul Național de Redresare și Reziliență. Până în 2024, legea are toate șansele să fie modificată, dacă nu chiar amânată cu privire la aplicarea concretă.
madelaine28