Noua atribuție căpătată de ANAF a fost introdusă de Guvern, în a doua parte a lunii februarie 2022, prin Hotărârea 238/2022. Din moment ce ideea de asigurare a coordonării combaterii erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor nu este dezvoltată în actul normativ, am întrebat un specialist ce efecte concrete implică apariția acesteia în relația Fiscului cu contribuabilii.

„Pachetul BEPS prevede 15 acţiuni ce au menirea să echipeze guvernele cu instrumente locale şi internaţionale pentru a combate erodarea bazei de impunere şi a transferului de profituri. Ce înseamnă aceasta, în primul rând, pentru ANAF? Accesul la mijloace specifice pentru a se asigura că profiturile sunt taxate acolo unde se desfăşoară activităţile economice generatoare de profit şi unde se creează valoarea. În teorie, deși aceste instrumente ar trebui să acorde o siguranţă mai mare companiilor prin reducerea disputelor legate de aplicarea regulilor de fiscalitate internaţională şi prin standardizarea solicitărilor de conformare, rămâne, însă, de văzut dacă aceasta va fi realitatea în mediul fiscal din România.

Punând aceste lucruri într-un context local, având în vedere şi nevoia de acoperie a deficitului bugetar, ce a crescut în perioada pandemiei de coronavirus, este clar că ANAF îşi va concentra atenţia asupra preţurilor de transfer pentru creşterea colectării de impozit pe profit. O intensificare a controalelor de preţuri de transfer va conduce cu siguranţă la o creştere a controverselor în materie, inclusiv asupra tranzacţiilor derulate de grupurile de companii pe perioada pandemiei şi ulterior, ţinând, de asemenea, cont şi de schimbările în modelele de afaceri intervenite deseori”, a explicat, la solicitarea avocatnet.ro, Adrian Rus, Partener și liderul Departamentului de preţuri de transfer la EY România.

BEPS vine de la base erosion and profit shifting, adică erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor, în engleză. Pachetul BEPS ține de un proiect al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), al cărui obiectiv este combaterea evitării taxării de către multinaționale.

Însă, dincolo de înmulțirea controalelor în domeniul prețurilor de transfer, specialistul spune că firmele ar trebui să se pregătească și de verificări mult mai complexe decât cele derulate până acum:

„Contribuabiliii trebuie să aibă în vedere că, datorită informaţiilor avute la dispoziţie de ANAF în urma proiectului BEPS, datorită schimbării paradigmei fiscale în direcţia transparenţei şi schimbului de informaţii la nivel internaţional, aceste controale vor avea în vedere de multe ori substanţa tranzacţiilor derulate de companii şi vor trece dincolo de aspectele prezentate, de exemplu, în relaţii contractuale sau într-o documentaţie de preţuri de transfer. Companiile vor trebui să se adapteze acestui mediu în care ANAF va avea acces la informaţii privind lanţul creator de valoare la nivelul grupului de companii şi unde inspecţiile fiscale, în special în zona de preţuri de transfer, vor deveni mult mai detaliate şi complexe ca până acum.”

Noua atribuție căpătată de ANAF a fost introdusă cu ocazia unei reorganizări a instituției. Printre altele, reorganizarea înseamnă mutarea soluționării contestațiilor fiscale, a structurilor vamale și a activității privind soluțiile fiscale individuale anticipate la Ministerul Finanțelor.

În altă ordine de idei, trebuie amintit că recent au fost deschise negocierile pentru aderarea României la OCDE. Deși nu este membru în prezent, România colaborează deja cu OCDE pe anumite planuri.