Distribuirea bacșișului angajaților temporari - cum procedăm?

Scriam recent că, de la prima citire, legiuitorul pare să fi omis din Legea 376/2022 - Legea bacșișului - o categorie uzitată de personal de către cei cu activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 - «Restaurante», 5630 - «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor»: personalul zilier. Și cu toate că procentul de folosire a acestora este evident mult mai mic în comparație cu al angajaților cu contract de muncă, excluderea voită sau nu a acestora din Legea 376 nu poate fi explicată în acest fel.

Excluși sunt și cei care lucrează independent, având propriul mic spațiu de servire a băuturilor sau alimentelor și care neavând un contract de muncă nu se încadrează în prevederile Legii 376, care vorbește exclusiv de salariați și angajatori (operatori economici).

În mod particular, putem „declina” Legea bacșișului și pe alte categorii de angajați folosiți de cei din industria servirii - ne putem gândi la angajații temporari, de exemplu, care sunt pe statul de plată al agentului de muncă temporară, iar nu al utilizatorului care se folosește, temporar, în baza unui contract cu agentul, de aceștia. 

Cu toate că utilizatorul are o serie de obligații față de angajatul temporar, ele sunt raportate la angajații săi proprii - în sensul de a le asigura drepturi similare ș.a.m.d.. Dar salariul angajatului temporar este plătit de agentul de muncă temporară. 

În schema Legii bacșișului, angajatul (de oricare fel) preia bacșișul de la client și îl duce operatorului economic, iar dacă totul se întâmplă electronic, angajatul nici nu mai atinge banii de bacșiș. Operatorul economic înregistrează sumele în contabilitatea proprie „folosind un analitic distinct” şi le distribuie integral salariaţilor, pe baza unei evidenţe nominale a acestora. Integral înseamnă însă că reține și impozitul pe acești bani, pe care îl virează apoi statului: