În esență, propunerea legislativă vizează, așa cum o indică și numele, utilizarea responsabilă a tehnologiei în contextul fenomenului deepfake.

Așa cum este definit în proiectul de lege, prin deepfake “se înțelege orice conținut falsificat de tip imagine, audio și/ sau video realizat, de regulă, cu ajutorul inteligenței artificiale, a realității virtuale (RV), a realității augmentate (AR) sau altor mijloace, astfel încât să creeze aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri, pentru care nu și-a dat consimțământul, care în realitate nu au fost spuse sau făcute de acea persoană”.

Apoi, după cum este prevăzut în viitoarea lege, difuzarea pe internet sau în mass-media de astfel de imagini sau înregistrări audio-video va fi interzisă, dacă ele nu sunt “însoțite de un avertisment redat pe cel puțin 10% din suprafața expunerii și pe toată durata difuzării respectivului conținut”.

Practic, pe imaginea sau înregistrarea audio-video va trebui să apară anunțul “Acest material conține ipostaze imaginare”.

Dacă omit să afișeze, atunci când vine vorba despre deepfake-uri, anunțul de mai sus, cei care le distribuie sau difuzează vor risca amenzi între 10.000 și 100.000 de lei. În cazul repetării acestei acțiuni, amenzile pot ajunge până la 200.000 de lei.

Potrivit inițiatorilor măsurii, aceasta e necesară fiindcă “specialiștii în domeniu consideră că depfake-ul este mult mai periculos și are un impact mult mai puternic decât știrile false cu care ne-am obișnuit în ultimii ani, deoarece deepfake-ul cuprinde toate elementele unui produs de media, respectiv text, fotografie, video, audio”.

În plus, imaginile sau înregistrările audio-video de tip deepfake pot cauza prejudicii foarte mari în legătură cu imaginea, reputația sau demnitatea unei persoane sau unei organizații publice, private ori a unei instituții publice.

Atenție! Pentru a se putea aplica, proiectul de lege trebuie adoptat de Camera Deputaților, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.