A crescut numărul pensiilor speciale. Cât a ajuns să câștige în medie un fost magistrat

A crescut numărul pensiilor speciale. Cât a ajuns să câștige în medie un fost magistrat

Comparativ cu luna trecută, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a crescut cu 29, iar cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.583 lei, s-a înregistrat în cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, informează Agerpres. 

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iulie 2023, de 10.310 (plus 29 comparativ cu luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 5.309 fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). 

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.583 lei, din care 19.662 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.354 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. 

Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna iulie un număr de 728 persoane. 

Pensia medie era de 5.814 de lei, din care 2.546 de lei suportaţi de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 716 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.050 de lei (2.477 de lei de la bugetul de stat).

"Marea Demisie" s-a încheiat. Oamenii sunt fericiți cu noile locuri de muncă, dar se și tem să mai renunțe la job-uri. Ce spun experții

Fenomenul care a început de când s-a declanșat pandemia Covid-19, denumit "marea demisie", a încetat, sunt de părere experții. Angajații care au renunțat la locurile de muncă și au găsit o altă ocupație sunt în general fericiți cu alegerea făcută și își păstrează noul job, notează BBC. 

O perioadă lungă record de renunțări la job-uri a zguduit forța de muncă în moduri pe care nu ni le-am fi putut imagina. Dar, exodul în masă este încheiat, spun experții. 

De când a început pandemia de Covid-19, în anul 2020, milioane de angajați și-au părăsit locurile de muncă. 

În SUA, 47 de milioane de oameni au renunțat la serviciu în anul 2021 și încă 50 de milioane și-au dat demisiile în 2022, potrivit datelor Biroului de Statistică a Muncii din SUA (BLS). Exodul continuu a fost atât de semnificativ încât, în mai 2021, Anthony Klotz, pe atunci profesor asociat de management la Universitatea Texas A&M, a inventat termenul „Marea demisie” pentru acest fenomen.

Cifrele din mai 2023 ale sondajului BLS privind ofertele de locuri de muncă și fluctuația forței de muncă (JOLTS) sugerează că demisiile s-au rărit, revenind la cifrele pre-pandemie: „Privind cifrele generale ale demisiilor și văzând că s-au întors la nivelurile din 2019, cred că putem spune că s-a terminat”, spune Klotz, acum profesor de management la University College London’s School of Management.

O explicație pentru schimbarea numărului de demisii din SUA este impactul instabilității economice actuale asupra pieței muncii, ceva cu care angajații care au renunțat la serviciu pe parcursul pandemiei nu s-au confruntat. „Chiar dacă vrei să renunți la slujbă, te uiți la piață și te gândești: „Poate nu ar trebui”,” spune el. 

„Economia a încetinit, există știri despre concedieri în presă, avertismente în titluri că AI ne va lua toate locurile de muncă, totul îi face pe oameni să se gândească de două ori înainte de a renunța la un loc de muncă.”

„E ciudat că nu mai putem să exportăm”. Apicultorii se confruntă cu o problemă pe care nu au mai întâlnit-o în ultimii 50 de ani

Apicultorii români solicită autorităţilor acordarea unui ajutor pentru compensarea pierderilor, având în vedere că fenomenele meteo extreme au afectat mai mult de jumătate din producţia de miere, iar lipsa resurselor financiare, scăderea consumului şi importurile masive de miere au generat probleme grave în sector, informează Agerpres.

"În ultimii ani, producţiile de miere au fost modeste, undeva la sub jumate din producţia medie anuală, iar anul acesta este la fel: nu depăşeşte 48-50% din producţia medie. Nu putem să o vindem nici pe aceasta pentru că preţurile de achiziţie sunt foarte mici, iar importurile de miere din Ucraina şi alte ţări extracomunitare ne omoară. Stăm şi cu bruma de miere pe care o avem în stoc şi nu avem bani să pregătim familiile de albine pentru iernare. Lipsa fondurilor proprii şi lipsa susţinerii financiare din partea Guvernului au determinat în perioada de iarnă şi de primăvară pierderi de familii de albine cuprinse între 30-40% din efectiv în anumite zone", a declarat pentru AGERPRES preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

"Am văzut că nici programul "Mierea în Şcoli" nu va fi accesat de la 1 ianuarie 2024, fiind amânat pentru al 17-lea an consecutiv, deşi România se află în coada clasamentului european privind consumul de miere pe cap de locuitor. Anul acesta, deşi este unul slab, cu o producţie între 12.000 -14.000 de tone de miere, nu merge nici exportul şi nici nu se vinde mierea la intern. A scăzut consumul fantastic peste tot în Europa. Colac peste pupăză, vorba românului, aducem miere din import şi aţi văzut că a recunoscut şi Uniunea Europeană că aproape 48-50% este falsă. Noi aducem miere din Ucraina şi a noastră, care e de valoare, nu o dăm nici la copii, pentru că nu vrem să dăm mierea în şcoli. E ciudat că nu mai putem să exportăm, iar aceasta este o situaţie nemaiîntâlnită în 50 de ani în apicultura românească", a avertizat Fetea.