BNR lansează un lobby internațional pentru tezaurul României. Isărescu: Avem drept de creanță deplin

BNR lansează un lobby internațional pentru tezaurul României. Isărescu: Avem drept de creanță deplin

Mugur Isărescu a anunțat lansarea unui lobby internațional, prin care BNR va organiza mai multe evenimente care să reafirme „mai ales în plan internațional, că România are un drept de creanță deplin valabil asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în 1916-1917”.

Mugur Isărescu a făcut declarații legate de tezaurul României și împlinirea a 107 ani de la evacuarea aurului la Moscova.

„Anul acesta se împlinesc, în decembrie, 107 ani de la evacuarea la Moscova a tezarului României. Începând din anul 1991, Banca Națională a României a pus consecvent în aplicare o strategie privind prezentarea pentru opinia publică internă și externă a problemei tezaurului trimis la Moscova și apoi sechestrat de Uniunea Sovietică.”, a spus guvernatorul României.

Acesta a precizat că BNR nu întreprinde primele acțiuni pentru restituirea aurului confiscat.

„Un drept de creanță al României mai vechi de un secol. Nu suntem la primele acțiuni pe această linie. Cu ocazia aderării Rusiei la Consiliul Europei în anul 1995, România, alături de alte state foste comuniste, au prezentat propuneri pentru restituirea bunurilor confiscate de Uniunea Sovietică. Atunci, comisia pentru afaceri juridice și drepturile omului a Consiliului aprecia că aceste probleme trebuie rezolvate între statele membre interesate.”, a sublimiat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a explicat că Rusia nu a acceptat această discuție nici măcar la nivel de experți, sub pretextul că la Moscova se discută proiectul unei legi de restituire de bunuri materiale aparținând altor state, care, în condițiile războiului, au fost depozitate în URSS.

„Ulterior, proiectul de lege invocat de experții ruși a fost respins de Duma de Stat a Rusiei.”, a continuat Mugur Isărescu. „Această evoluție a evenimentelor a făcut să devină evidentă necesitatea de a informa corect opinia publică internațională pe bază de documente incontestabile. Iar acest lucru a însemnat informarea istoricilor, oamenilor de știință din domeniul cercetării, oamenilor politici, diplomaților și în ultimul rând a decidenților europeni.”

Dosarul Tezaurului a fost predat din mână în mână de la un guvernator la altul din 1922, inclusiv în perioada comunistă, a mai spus guvernatorul.

„Așa l-am primit și eu - ca o dovadă a hotărârii Băncii Naționale a României de a recupera bunurile ce îi aparțin”, a declarat Mugur Isărescu.

BNR prezită pe site-ul instituției „un secol din istoria neterminată a Tezaurului BNR de la Moscova”. Aici este explicată povestea aurului de la Moscova, începând cu anul 1916, când teritoriul României era ocupat în proporție de două treimi de armatele Puterilor Centrale, iar armata română retrasă pe noile aliniamente urma să fie supusă refacerii. O mare parte a populației se deplasase în Estul țării.

„În aceste condiții, guvernul și conducerea BNR au decis mutarea tezaurului BNR pe teritoriul Rusiei, singurul stat aliat cu care România se învecina atunci. Guvernul român și reprezentanții BNR au semnat cu reprezentantul Imperiului Rus la Iași convenția în care s-au precizat condițiile efectuării primului transport la Moscova. Potrivit acesteia, valorile românești se aflau „sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, ca și întoarcerea în România”.

Un pod unicat în România, construit în județul Argeș, ar urma să fie deschis până la finalul lunii

Podul din zona localităţii Podul Dâmboviţei ar putea fi deschis până la sfârşitul lunii noiembrie, a anunţat directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook, menţionând că este primul pod metalic în arc de cerc cu calea de rulare la partea superioară construit până acum în România.

"Un pod spectaculos din judeţul Argeş este foarte aproape de deschidere! Este primul pod metalic în arc de cerc cu calea de rulare la partea superioară construit până acum în România. Podul din zona localităţii Podul Dâmboviţei, situat pe DN73, are o lungime de 170 de metri şi o înălţime maximă de 31 de metri iar construcţia lui (finanţată prin POIM) a durat 1 an şi 6 luni. Acesta va prelua traficul rutier pe traseu istoric Rucăr-Bran şi va avea o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a zonelor tranzitate de DN73 în Muntenia şi Transilvania", a scris Pistol pe reţeaua de socializare, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, atât turiştii care vor dori să ajungă în zonă, în special pentru a vizita Castelul Bran cât şi marii transportatori vor beneficia de siguranţă şi confort o dată cu deschidere circulaţiei pe noul pod.

Vechiul pod în arc din zidărie de piatră (construit în 1886), declarat monument istoric va rămâne deschis doar circulaţiei pentru vehicule cu greutatea maxima de 16 tone, în timp ce autovehiculele de mare tonaj vor circula doar pe noul pod metalic.

Cristian Pistol a menţionat că noul pod în arc, construit de ingineri români, a putut fi realizat doar după ce au fost identificate soluţii tehnice care să nu afecteze mediul şi care să permită accesul la proprietăţile din proximitatea sa.

"După ce am verificat astăzi lucrările în şantier am certitudinea că putem să deschidem circulaţia pe noul pod până la sfârşitul lunii noiembrie (2023)", a mai scris Cristian Pistol.

România se află între țările din UE cu cea mai importantă creștere la capitolul construcții

Lucrările de construcţii au crescut cu 0,1% în Uniunea Europeană şi au scăzut cu 0,3% în zona euro, în septembrie comparativ cu perioada similară din 2022. Slovenia, Polonia şi România sunt statele membre UE cu cea mai importantă creştere, arată datele publicate luni de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), transmite Agerpres.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creşteri anuale ale lucrărilor de construcţii în septembrie au fost în Slovenia (32,1%), Polonia (13,8%) şi România (10,9%), cel mai semnificativ declin fiind în Finlanda (minus 6,2%), Spania (minus 6,1%) şi Ungaria (minus 6%).

Datele Eurostat arată că, în septembrie, comparativ cu luna precedentă, lucrările de construcţii au crescut cu 0,4% în zona euro şi cu 0,5% în Uniunea Europeană, după ce în august se înregistrase un declin de 1,1% în zona euro şi de 0,8% în UE.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creşteri lunare ale lucrărilor de construcţii în septembrie au fost în Slovenia (7,4%), Polonia (3,6%) şi Slovacia (2,3%), cele mai semnificative scăderi fiind în România şi Ungaria (ambele cu minus 1,9%), Portugalia (minus 1,2%) şi Austria (minus 0,9%).