Articol scris de Raluca Mihăilă, Partener, Nowium Transfer Pricing.

Statele membre UE au avut opțiunea să transpună Directiva 2.101/2021 până la data de 22 iunie 2023, dar România a optat pentru o transpunere timpurie a acesteia, Ordinul Ministerului Finanțelor 2.048/2022 intrând în vigoare din 1 ianuarie 2023. Pentru un număr semnificativ de entități din România, această abordare poate genera obligația de a raporta local informații CbC care vizează, în fapt, întregul grup din care fac parte.

Deși legislația locală CbCR a fost completată și clarificată, contribuabilii se confruntă în continuare cu dificultăți în înțelegerea obligațiilor legale, dar și cu lipsa unui formular oficial pentru a facilita pregătirea raportării.

În acest context, completarea raportului rămâne o temă complexă și o obligație a cărei neîndeplinire implică o serie de consecințe. În continuare, vom detalia principalele trei consecințe negative asociate neîndeplinirii corespunzătoare a acestei obligații: deteriorarea reputației, opinia auditorului statutar și dificultățile în atragerea finanțărilor.

1. Deteriorarea reputației. Dezvăluirea unor informații centralizate despre activitatea operațională, date financiare și informații fiscale detaliate pe jurisdicții fiscale unde un grup de companii este prezent poate fi un subiect sensibil. Lipsa de claritate, precum si eventualele corelații dintre aceste informații pot genera o reacție negativă din partea publicului, mass-media și, de ce nu, a ONG-urilor, reputația grupurilor putând fi semnificativ afectată. Partenerii și clienții pot reacționa, de asemenea, negativ, cu riscuri pentru imaginea companiei. Companiile percepute ca netransparente sau cu practici fiscale discutabile pierd clienți, parteneri de afaceri și acces la finanțare.

2. Opinia auditorului statutar. Opinia auditorului statutar trebuie să certifice dacă o entitate a avut obligația de a publica un raport privind Public CbC și dacă a fost publicat în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În aceste condiții, înțelegerea obligațiilor legale cu privire la această raportare, precum și conformarea cu acestea este esențială pentru evitarea unei opinii negative din partea auditorului. O asemenea opinie poate atrage atenția părților interesate (autorități fiscale, parteneri de afaceri, eventuali investitori și finanțatori) și poate genera consecințe negative suplimentare.

3. Dificultăți în atragerea finanțărilor. Unii investitori, finanțatori sau instituții bancare pot deveni reticenți să finanțeze companiile cu transparență fiscală redusă, chiar dacă acestea respectă legea. Astfel, nepublicarea raportului Public CbC poate genera dificultăți în atragerea finanțărilor. Obținerea finanțărilor pentru dezvoltare va deveni mai dificilă și mai scumpă, afectând negativ creșterea companiilor pe piețe din ce în ce mai competitive.