UPDATE: Spălarea banilor: Noi obligații de cunoaștere a clientelei se aplică de-acum

Legea 86/2025, pentru modificarea Legii 129/2019, a fost publicată recent în Monitorul Oficial și este în vigoare din 26 mai 2025. Conform inițiatorilor, măsurile sunt necesare în urma observațiilor primite de la organizațiile internaționale cu care România colaborează în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor. Iată principalele schimbări:

1. Obligații suplimentare la măsurile de cunoaștere a clientelei.

Apar două precizări complet noi în privința acestor măsuri. În cazul tranzacțiilor imobiliare, agentul imobiliar aplică măsurile de cunoaștere a clientelei atât pentru promitentul vânzător, cât și pentru promitentul cumpărător al imobilului. Iar cazinourile au obligația să identifice toate tranzacțiile desfășurate de către clienți în cazinou și să facă asocierea între acestea și profilul clientului stabilit în urma aplicării măsurilor de cunoaștere a clientelei.

Totodată, referitor la măsurile standard de cunoaștere a clientelei, apar reguli noi ce vizează casele de schimb valutar și furnizorii de servicii de criptoactive.

Casele de schimb valutar au obligația să aplice măsurile standard de cunoaștere a clientelei atunci când se efectuează tranzacții de minimum 2.000 euro (echivalent în lei), indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni legate între ele. Iar furnizorii de servicii cripto au obligația să aplice măsurile standard atunci când se efectuează tranzacții de minimum 1.000 euro (echivalent în lei), indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni legate între ele.

Avem, însă, și o modificare la măsurile simplificate de cunoaștere a clientelei. Se prevede că entitățile raportoare trebuie să facă, în toate cazurile, inclusiv identificarea și verificarea identității clientului și a beneficiarului real, nu doar monitorizarea adecvată, documentată şi formalizată a tranzacţiilor şi relaţiilor de afaceri, pentru a permite depistarea tranzacţiilor neobişnuite sau suspecte. Totodată, apare o interdicție de aplicare a măsurilor simplificate când există suspiciuni de spălare a banilor.

2. Noutăți și pentru ONG-uri.

Apar dispoziții noi conform cărora Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) supraveghează activitatea asociațiilor şi fundațiilor (pe bază de risc) și identifică tipurile de entități vulnerabile la utilizarea abuzivă în scopul finanțării terorismului. Astfel, ONG-urile vor trebui să pună la dispoziția Oficiului, la cererea acestuia, informațiile necesare îndeplinirii atribuțiilor sale legale.

Răzgândire la schimbarea importantă pentru avocați

Legea recent oficializată prevedea, în forma sa inițială de proiect, că secretul profesional şi secretul bancar nu sunt opozabile ONPCSB, atât în ceea ce privește activitatea de analiză, cât și în ceea ce privește schimbul de informații la nivel internațional. Aici urma să fie eliminată excepția de acum ce prevede că avocații aduc la îndeplinire dispozițiile Legii prevenirii spălării banilor cu respectarea dispozițiilor privind păstrarea secretului profesional.

Totuși, parlamentarii au decis să păstreze mai departe excepția pentru avocați, în urma unor solicitări publice ale Uniunii Naționale a Barourilor din România: „O astfel de măsură legislativă reprezintă un atac direct asupra dreptului fundamental la apărare al cetățenilor, subminând principii esențiale într-un stat de drept, precum confidențialitatea relației avocat-client și garanțiile independenței avocatului. Dacă propunerea ar fi votată, avocații ar fi obligați să furnizeze informații confidențiale obținute de la client în exercitarea profesiei. Astfel, cetățenii ar pierde garanția confidențialității comunicării cu avocații lor, expunându-se riscului ca informațiile să fie folosite împotriva lor.”