În primul rând, potrivit ghidului publicat recent de MAE, votul prin corespondență este reglementat prin Legea nr. 288/2015 și reprezintă o alternativă la votul în cadrul secției de votare. Practic, alegătorii votează prin intermediul serviciilor poștale, fără costuri.

Totuși, nu oricine poate vota prin corespondență, ci doar cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința legal stabilită în străinătate și care s-au înscris în Registrul electoral (www.votstrainatate.ro), cu opțiunea pentru votul prin corespondență.

După cum apare în ghidul recent, termenul-limită până la care cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înregistra ca alegători prin corespondenţă este 10 octombrie 2024 – pentru alegerile prezidențiale și 17 octombrie 2024 - pentru alegerile pentru Parlamentul României.

Ulterior, alegătorii care au optat pentru votul prin corespondență vor primi, până cel mai târziu cu 25 de zile înainte de data alegerilor, la adresa de domiciliu sau de reședință indicată în cererea de înregistrare, documentele necesare exercitării votului, împreună cu instrucțiuni privind termenele de livrare a plicurilor exterioare către biroul electoral pentru votul prin corespondență din țară sau către reprezentanța diplomatică.

După ce votează prin intermediul buletinului de vot primit, alegătorii trebuie să depună plicul ce conține buletinul de vot și pe care au aplicat autocolantul cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară și autocolantul pe care sunt imprimate mențiunile “PRIORITY/PRIORITAIRE; By airmail/Par avion” la orice oficiu poștal sau în orice cutie poștală (în acest caz, plicul exterior nu trebuie timbrat).

Alegătorii prin corespondență pot utiliza și servicii private de curierat rapid, dar trebuie să suporte cheltuielile trimiterii plicului astfel.

Anul acesta, alegerile pentru președintele țării și cele parlamentare se desfășoară în 24 noiembrie și 1 decembrie (Ziua Națională a României).