UPDATE: ICCJ aduce clarificări în materia acordării sporurilor bugetare pentru munca în condiții vătămătoare sau periculoase și sporului de handicap, în contextul plafonărilor succesive decise de Guvern

„În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

La acordarea sporului pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare trebuie să se ţină seama de plafonul prevăzut de art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii (...)

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017, stabileşte că:

La acordarea sporului pentru persoanele cu handicap nu sunt aplicabile dispoziţiile art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 şi art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă nr. 168/2022”, a concluzionat recent Înalta Curte, în cadrul completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. 

Legea 153/2017 prevede că locurile de muncă şi categoriile de personal, precum şi mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexele legii şi condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor șase domenii de activitate bugetară, respectiv învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cultură, diplomaţie, justiţie, administraţie, de către instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi de către autorităţile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inclusiv în urma consultării federaţiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate. 

Din 2020 însă Guvernul a plafonat sporurile în sectorul bugetar, prin ordonanțe anuale, precum OUG 226/2020 și OUG 168/2022. 

La acordarea sporului pentru muncă în condiții periculoase sau vătămătoare, a decis luni Înalta Curte, trebuie să se țină seama de aceste plafonări. Alta e însă situația în cazul sporului de handicap.

În ceea ce privește sporul de handicap, Legea 153/2017 prevede că se acordă un spor de 15% pentru activitatea desfăşurată de nevăzătorii cu handicap grav şi accentuat, în cadrul programului normal de lucru, iar celelalte persoane cu handicap grav și accentuat ce beneficiază de spor sunt stabilite prin hotărâre de Guvern. În ambele cazuri însă, sporurile acestea nu se iau în calcul la limita de 30% stabilită pentru suma tuturor adaosurilor salariale acordate bugetarilor. 

Înalta Curte a fost sesizată cu privire la următoarele chestiuni:

1. Condițiile și limitele în acordarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase, conform art. 23 și art. 25 din Legea nr. 153/2017, precum și raportarea acestor sporuri la restricțiile anuale succesive impuse prin diversele ordonanțe de urgență din perioada 2018-2023.

2. Acordarea sporului retroactiv pentru persoane cu handicap, conform art. 22 din Legea 153/2017, respectiv clarificarea incidenței unor ordonanțe succesive privind menținerea plafonului sporurilor din anii anteriori.

3. Aplicarea plafonului general de 30% privind suma sporurilor, prevăzută la art. 25 din Legea nr. 153/2017, inclusiv pentru funcționarii publici angajați în cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului.

4. Posibilitatea acordării sporurilor pentru condiții vătămătoare în instituții în care acestea nu au fost acordate anterior anului 2018, și incidența plafonului stabilit de OUG nr. 114/2018.

Angajații din instituții publice (precum direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, comisariatele pentru protecția consumatorilor) au solicitat instanțelor să dispună plata retroactivă a sporurilor salariale pentru condiții vătămătoare sau periculoase, invocând faptul că aceste sporuri erau prevăzute de legislația salarială în vigoare, dar nu le-au fost acordate efectiv. Litigiile s-au bazat pe existența unor buletine de expertizare a condițiilor de muncă, documente care confirmau că personalul respectiv era expus unor factori de risc în timpul activității desfășurate. Reclamantii susțineau că aceste sporuri ar fi trebuit să fie acordate încă de la momentul stabilirii condițiilor periculoase sau vătămătoare.

Un alt context al retroactivității privește acordarea sporului special de 15% din salariul de bază pentru persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat. Aici s-au generat litigii în care angajații vizați au contestat decizii ale instituțiilor angajatoare care au revocat retroactiv drepturi deja acordate (spre exemplu, situația de la Primăria Alba Iulia), motivând că retroactivitatea acordării acestui spor trebuie să respecte limitările bugetare prevăzute prin ordonanțele de urgență în vigoare pentru perioadele respective.

Motivarea Curții

În decizia publicată azi în Monitor, Înalta Curte arată că Legea 153 și diversele ordonanțe de urgență succesive care au introdus limitări bugetare anuale trebuie privite în ansamblu, scopul acestor limitări aduse de Guvern fiind de a controla creșterea cheltuielilor publice cu personalul bugetar. 

Curtea face o analiză a diferențelor dintre conceptul de salariu de bază și salariul brut lunar, salariul de bază fiind suma corespunzătoare funcției ocupate, iar salariul brut lunar incluzând totalitatea drepturilor salariale lunare. Această distincție este importantă deoarece plafonările impuse prin ordonanțe privesc cuantumul total al sporurilor raportat la salariul brut lunar, și nu la salariul de bază.

Cât privește acordarea retroactivă a sporurilor, Curtea Supremă a spus că sporurile de condiții vătămătoare pot fi acordate retroactiv doar în condițiile în care sunt respectate limitele financiare stabilite anual și cu condiția existenței buletinelor de expertizare a condițiilor de muncă.

Totuși, Înalta Curte a găsit în privința sporului de 15% pentru persoanele cu handicap, fiind individual și destinat compensării unor dificultăți personale, trebuie analizat distinct față de sporurile pentru condiții de muncă generale, chiar dacă trebuie respectate principiile generale ale salarizării bugetare.