Dincolo de majorarea plafonului de scutire de TVA, regimul în sine va fi deschis curând pentru mai multe firme - pe scurt, persoanele impozabile din România vor putea opta (în România) să aplice regimul și în alte state membre, iar persoanele impozabile din alte state membre vor putea opta (în acele state membre) să aplice regimul în România. Însă care va fi impactul practic al acestei măsuri pregătite de Guvern?
Întrebarea a primit un răspuns, care acoperă
patru chestiuni principale, la un eveniment online recent organizat de avocatnet.ro în contextul implementării sistemului
e-TVA. Citatele de mai jos sunt extrase din prezentarea făcută de
Delia Cataramă, Tax Partner la Viboal FindEx.
1. Achiziții de servicii intracomunitare:„De exemplu, am firma Alfa SRL (stabilită și înregistrată în România), care cumpăra servicii (consultanță în management) de la firma Kapa Kft (stabilită în Ungaria, unde era întreprindere mică). Până acum, pe mine, Alfa SRL, nu mă interesa că Kapa Kft este întreprindere mică în Ungaria. Pentru că acest serviciu are locul în România, unde sunt eu, Alfa, stabilit, Kapa n-are cum să aplice regimul întreprinderilor mici în România. Și, atunci, Kapa făcea o prestare de servicii cu locul în România, dar pentru care obligația de a colecta îi revine lui Alfa, prin taxare inversă. Practic, Kapa făcea factură fără TVA, Alfa făcea taxare inversă. Kapa trebuia să-și ia cod special de TVA în Ungaria, să declare prestarea de servicii. Alfa trebuia să declare în România, cu cod S, și așa mai departe.
În viitor, Kapa (evident, dacă se înregistrează) poate să aplice regimul de întreprindere mică inclusiv în România. Adică, în momentul în care facturează fără TVA, eu, Alfa SRL, iau factura și o introduc în contabilitate ca și cum aș fi primit de la un neplătitor din România. Nu mai fac taxare inversă, nu mai declar în 390 - adică fac ca și cum aș fi făcut cu un neplătitor.”
2. Prestări de servicii intracomunitare:„Invers, pe prestări: De exemplu, firma Beta SRL (stabilită în România, unde era întreprindere mică) presta servicii (consultanță în management) către societatea Teta Kft (stabilită în Ungaria). Acum, din nou, eu, Beta SRL, deși eram întreprindere mică în România, făceam o prestare cu locul în Ungaria și nu puteam să zic că operațiunea era scutită în Ungaria, pentru că eu nu aplicam regimul întreprinderilor mici în Ungaria. Și, atunci, pentru operațiune trebuia să emit factură fără TVA, să îmi iau cod special, s-o declar cu cod P. Iar Teta trebuia să facă taxare inversă în Ungaria și așa mai departe.
După ce intră în vigoare acest proiect și dacă eu o să-mi iau codul cu «EX», o să pot să aplic regimul întreprinderilor mici în Ungaria. Nu mai îmi iau cod special, nu mai declar în 390, ci mă comport ca o întreprindere mică - cum mă comport în România, așa mă comport și în Ungaria.”
3. Sistemul aplicabil vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță („One Stop Shop” - OSS):„Un alt impact va fi pe sistemul vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță. Pentru că, dacă sunt întreprindere mică (de exemplu, în România) și solicit să aplic regimul de întreprinderi mici din alt stat, o să aplic regimul de scutire și pentru aceste vânzări. Deci, n-o să mai am obligația să colectez TVA nici pentru aceste vânzări - vânzările online, că acestea așa sunt cunoscute. Și, atunci, practic, o întreprindere mică va avea posibilitatea să vândă către consumatori finali din România, din Bulgaria, din Ungaria fără să mai fie obligată să colecteze TVA-ul acelor state și să aplice regimul de întreprinderi mici și în acele state.”
4. Obligații noi de raportare:„Evident că toate aceste schimbări vin cu niște obligații noi de raportare pentru întreprinderile mici. O să trebuiască să depunem o declarație informativă trimestrială (cam ca la OSS) cu valoarea livrărilor pe fiecare stat, care va fi în euro (pentru că vorbim de un sistem comun la nivelul Uniunii Europene, nu e «invenția» Legiuitorului român).”
Context: Guvernul voia să majoreze plafonul de scutire de TVA la 395.000 lei și să extindă aplicabilitatea regimului în sine de la 1 aprilie 2025, conform unui proiect de OUG pus în dezbatere în martie 2025. Doar că acesta a amânat decizia probabil din cauza problemelor de reglementare expuse de mediul de afaceri. Deși, momentan, nu avem un termen nou în discuție, măsurile vor veni cu siguranță în perioada imediat următoare, din moment ce vorbim de transpunerea unor prevederi din legislația UE.