avocatnet.ro 
- Drepturile asupra desenelor/modelelor create de salariați în cadrul atribuțiilor de serviciu aparțin angajatorului, în lipsa unor clauze contractuale contrare.
- Pentru protecția completă, angajatorii trebuie să se asigure prin contract că dobândesc drepturile patrimoniale asupra creațiilor care conțin elemente protejate de legea drepturilor de autor.
- Protecția desenelor și modelelor vizează exclusiv aspectul vizual (linii, contururi, culori, formă, textură, materiale, ornamentație) și nu funcționalitatea produselor.
- Angajatorii trebuie să verifice condițiile licențelor pentru elementele provenite de la terți, deoarece pot exista limitări privind utilizarea acestora în produsele proprii.
Protecția desenelor și modelelor este reglementată de Legea nr. 129/1992, care vizează exclusiv aspectul vizual al produselor – forma, contururile, culorile, textura sau ornamentele – și nu modul în care acestea funcționează
Cu alte cuvinte, protecția se referă la aparență, imaginea exterioară a unui obiect, care îl face atractiv pentru consumatori.
Adriana Radu, avocat partener la Radu Opriș SPARL, în cadrul evenimentului organizat de avocatnet.ro pe tema dreptului de proprietate intelectuală în raporturile de muncă, a explicat care sunt elemente protejate:
- liniile - formele geometrice, modelele liniare;
- contururile - marginile și silueta produsului;
- culorile - combinațiile și aranjamentele de culori distinctive;
- forma - aspectul tridimensional, volumul sau configurația;
- textura - senzația la atingere, aspectul suprafeței;
- materialele - compoziția vizibilă a materialelor folosite;
- ornamentația - decorațiunile, modelele aplicate produsului.
Exemple concrete de elemente ce pot beneficia de protecție includ modelul unui scaun, forma distinctivă a unei mașini, designul unui ambalaj de produs sau aspectul vizual al unei bijuterii.
Desenele sau modelele realizate de salariați în cadrul atribuțiilor de serviciu aparțin angajatorului.
În ceea ce privește desenele sau modelele realizate de salariați în cadrul atribuțiilor de serviciu, în mod explicit încredințate, dreptul de înregistrare și dreptul de eliberare a certificatului de înregistrare aparțin angajatorului, în lipsa unor clauze contractuale contrare.
Un aspect important de avut în vedere, subliniază avocata, este că desenul realizat de salariat poate include și elemente protejate de Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor. În astfel de situații, angajatorul trebuie să se asigure că dobândește, prin contract, drepturile patrimoniale asupra acelor creații intelectuale.
Exemplu: Ioana Popescu a desenat un personaj, Bufnița Înțeleaptă, pentru un joc online. Bufnița este stilizată are ochelari rotunzi, poartă o beretă și ține o carte deschisă. Are elemente distinctive care o fac ușor de recunoscut: ochii mari și expresivi, culorile în tonuri de albastru și auriu, textura specială a penajului realizată din linii curbe intercalate.
Personajul are foarte mult succes și societatea care deține jocul creează o păpușă din pluș și dorește înregistrarea modelului la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.
De asemenea, atunci când în desen sunt încorporate elemente provenite de la terți, pentru care s-a achiziționat o licență, angajatorul trebuie să analizeze cu atenție condițiile respectivei licențe, întrucât pot exista limitări privind utilizarea sau integrarea materialelor licențiate în produse proprii.
Adriana Radu recomandă ca angajatorii să solicite angajaților și colaboratorilor să declare în mod expres atunci când utilizează materiale generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Regula generală, atrage ea atenția, este că deși materialele livrate pot aparține beneficiarului în practică, acestea nu beneficiază protecție legală, iar drepturile de autor nu aparțin companiei, ceea ce poate genera riscuri.
Drepturile de autor în domeniul fotografiei
Drepturile patrimoniale asupra unei opere fotografice realizate în executarea unui CIM sau la comandă se prezumă, timp de trei ani, că aparțin angajatorului sau persoanei care a făcut comanda, a explicat Adriana Radu. Această prezumție se aplică doar în absența unor prevederi contractuale contrare.
De asemenea, înstrăinarea negativului unei fotografii atrage, în lipsa unei clauze contrare, transferul drepturilor patrimoniale de autor asupra acelei opere către dobânditor.
În ceea ce privește utilizarea unei opere care conține un portret, aceasta necesită acordul persoanei reprezentate. Totuși, dacă persoana este model de profesie sau a fost remunerată pentru realizarea portretului, consimțământul nu mai este obligatoriu, în lipsa unor prevederi contrare.
„Sfatul meu, dacă angajați persoane pentru a apărea în fotografii, încheiați un contract clar, stabiliți o remunerație concretă și includeți o clauză de cesiune a drepturilor”, a transmis Adriana Radu.
Programele pentru calculator realizate de angajați. Cui aparțin drepturile de autor?
În lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator create de unul sau mai mulți salariați în exercitarea atribuțiilor de serviciu ori în urma instrucțiunilor angajatorului aparțin acestuia.
Totuși, simpla existență a acestei prezumții nu este suficientă. CIM ar trebui să includă prevederi clare care să detalieze cel puțin următoarele aspecte:
- care sunt atribuțiile de serviciu relevante pentru activitatea de creație;
- modul în care angajatorul transmite sau definește instrucțiunile ce fundamentează dezvoltarea programului;
- drepturile patrimoniale ce revin angajatorului;
- obligația salariatului de a-și exercita drepturile morale într-un mod care să nu prejudicieze interesele angajatorului;
- condițiile de utilizare a software-ului open source în cadrul procesului de dezvoltare;
- respectarea politicilor interne privind utilizarea sistemelor de inteligență artificială în generarea codului.
iuliana_rosca 
infoleg