UPDATE: Guvernul a decis să pună pauză controlată pe contractări și noi angajamente PNRR și pe programele naționale majore. Programul Rabla va continua cu buget de 200 de milioane de lei

• Proiectele existente sunt filtrate după progres: cele în stadii incipiente se opresc ori se suspendă, cele avansate pot continua dacă pot fi terminate până la 31 august 2026.
• Orice excepție trece prin memorandum cu evaluare bugetară clară.
• Așa cum s-a anunțat deja, programul Rabla va reprezenta una dintre excepții. 
• Scopul declarat este protejarea bugetului și evitarea blocajelor/litigiilor, concentrând banii acolo unde proiectele chiar pot fi duse la capăt în termenele PNRR.

În nota de fundamentare care însoțea proiectul devenit OUG nr. 41/2025 se invoca un risc fiscal sistemic, imediat și de gravitate excepțională, cauzat de supracontractarea proiectelor de infrastructură finanțate mai ales prin PNRR, peste capacitatea reală a bugetului național (însemnând cofinanțare, TVA, cheltuieli neeligibile).

Fără măsuri corective, precum cele din această ordonanță, scria inițiatorul, ar fi putut apărea consecințe macroeconomice severe și riscul de a nu respecta traiectoria fiscală asumată. Ceea ce se dorește e un control centralizat, riguros și transparent al cheltuielilor și prioritizarea investițiilor după maturitate și sustenabilitate financiară. România se află, în paralel, în renegocierea PNRR, pentru a menține investițiile cu risc redus de neimplementare până la 31 august 2026.

Măsuri care vizează PNRR

• Se suspendă încheierea sau emiterea de contracte/decizii/ordine de finanțare PNRR de către coordonatori/structuri locale până când CE aprobă modificarea Deciziei de punere în aplicare a PNRR (adică până la validarea oficială a PNRR renegociat).

  • Excepții: în cazuri temeinic justificate, Guvernul poate aproba punctual prin memorandum (cu avize MIPE și MF). După aprobarea CE, contractările vor viza doar jaloanele/țintele din PNRR reconfigurat. 

• Se suspendă încheierea de angajamente legale și atribuirea de contracte (servicii/lucrări) de către beneficiarii publici și operatorii economici din subordinea lor, până la aceeași aprobare CE. Și aici sunt posibile excepții prin memorandum pentru cazuri justificate; după aprobare, atribuirea va deservi doar jaloanele/țintele din PNRR renegociat. 

• Se denunță unilateral (cu notificare în 10 zile de la intrarea în vigoare a OUG-ului acum în dezbatere) contractele/deciziile/ordinele PNRR pentru care nu au fost inițiate proceduri de achiziție sau nu s-a comunicat rezultatul procedurii până la data intrării în vigoare a OUG-ului. Excepții pot fi aprobate prin memorandum (cu avize MIPE și MF) înainte de expirarea termenului de 10 zile. 

• Se suspendă până la 31 decembrie 2026 (prin notificare) contractele PNRR aflate în stadiile pregătitoare (avize, autorizații etc.) unde licitațiile de lucrări sunt finalizate, dar nu s-a emis ordinul de începere. Ulterior aprobării CE privind modificările pe PNRR, Guvernul poate reactiva prin memorandum proiectele rămase în PNRR. 

• OUG nr. 41/2025 stabilește un filtru de selecție în luarea deciziilor privind proiectele după progresul fizic:

  • pentru proiecte cu progres ≤ 30% (certificat prin situații de lucrări): continuarea se poate face numai pe baza unui memorandum aprobat de Guvern, cu justificarea oportunității și a impactului bugetar total;
  • pentru proiecte cu progres > 30%: continuarea e permisă doar dacă finalizarea, conform graficului, este anterioară datei de 31 august 2026 (în forma inițială a proiectului se prevăzuse necesar aici un aviz conform emis de MIPE);

• Se interzice transferul de fonduri PNRR pentru proiecte asupra cărora există informări ale CE privind nerespectarea Directivei 2014/24/UE (achiziții publice).

În urma ședinței de Guvern din 14 august, când proiectul de ordonanță s-a aflat în primă lectură la Guvern, ministrul investițiilor a spus că la proiectele fără ordin de începere a lucrărilor și cele sub 30% progres fizic „trebuie să renunțăm” sau „ar urma să fie suspendate” pentru că prezintă „riscuri majore ca ele să mai poată fi finalizate” în termenul rămas (până în august 2026). Ele nu vor fi abandonate complet, ci „pot fi ulterior continuate pe alte surse de finanțare”. „Trebuie să ne concentrăm pe cele pe care le putem termina în termen”, a conchis ministrul investițiilor, Dragoș Pîslaru.

Ministrul lucrărilor publice și dezvoltării a clarificat situația la nivelul ministerului pe care îl conduce, care gestionează cele mai multe contracte PNRR:

• Din 6055 de contracte, 5282 (87%) sunt deja începute și vor continua finanțarea prin PNRR.
• 773 de contracte (13%) nu au început investiția (grad de execuție zero, fără decontări), și „nu vor mai fi finanțate”, din cauza lipsei timpului fizic pentru finalizare până în august 2026.

Măsuri pentru alte programe naționale

În ceea ce privește PNDL I & II, „Anghel Saligny”, Programul Național de Construcții de interes public/social (CNI), OUG nr. 41/2025 prevede următoarele:

• nu se vor mai încheia angajamente legale pentru proiecte noi în 2025;
• CNI nu poate atribui contracte pentru proiecte noi din fonduri publice;
• excepțional, Guvernul poate aproba prin memorandum proiecte noi pe „Anghel Saligny” și la Programul de Construcții, respectiv atribuiri CNI, cu obligația de a prezenta impactul bugetar total și impactul asupra deficitului pe ani, în raport cu țintele UE, plus relevanța strategică;
• se pot încheia contracte doar pentru proiectele de mobilitate militară incluse în PNDL II, în baza actelor normative recente din domeniul lucrărilor publice. 

În ceea ce privește programele sau proiectele de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), OUG 41 prevede, ca regulă, suspendarea până la finele lui 2025 a tuturor evaluărilor și lansărilor de programe sau proiecte, cu excepția:

• programelor Rabla Plus și Rabla Clasic 2025–2030 pentru persoane fizice, în limita a 200 mil. lei; de altfel, ministrul mediului a dat asigurări la final de iulie că Rabla pentru persoane fizice va fi reluat după ce va fi anunțat pachetul II de măsuri bugetare, dar nu mai târziu de 1 septembrie, iar voucherele pentru mașinile electrice vor avea o valoarea mai mică decât cea stabilită în primăvară;
• programul pentru protecția faunei (garduri electrice împotriva urșilor) în limita a 30 mil. lei;
• alte proiecte/programe pot fi permise prin memorandum cu posibilă redimensionare a alocării;
• cele două programe de eficiență energetică (iluminat public și clădiri publice) continuă până la final de an, în limita creditelor aprobate.

Propunerile din această ordonanță au generat critici din partea primarilor, care s-au plâns de lipsa consultării și de potențialul impact negativ. Ministrul Pîslaru a subliniat, săptămâna trecută, că dialogul a avut loc în cadrul Guvernului și că „nu vor exista mari amendamente cu privire la scopul și principiile pe care ordonanța le va avea”. S-a discutat despre necesitatea de a identifica surse alternative de finanțare pentru proiectele excluse din PNRR, menționându-se programele regionale și fondurile de coeziune. 

Deblocarea unor angajări și alte măsuri decise

În forma adoptată de Guvern, OUG 41/2025 cuprinde câteva prevederi noi față de forma inițială. Pe scurt, Executivul a decis că:

• suspendarea ocupării posturilor (prevăzută în OUG 156/2024) nu se aplică acelora pentru a căror ocupare condiționează îndeplinirea unor indicatori de rezultat sau de proiect stabiliți în baza unor contracte de finanțare din fonduri europene rambursabile și nerambursabile, precum și din Mecanismul de Redresare și Reziliență;
  
  
• instituțiile și autoritățile publice, operatorii economici aflați sub autoritatea acestora și/sau structurile de implementare, beneficiare ale contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare prin PNRR, nu pot fi trase la răspundere și/sau sancționate de către autoritățile de control, ca urmare a înregistrării în patrimoniu a unor cheltuieli pentru efectuarea unor studii sau documentații, sau activități în legătură cu proiectele pentru care s-a dispus suspendarea sau denunțarea unilaterală conform prevederilor prezentei acestei noi ordonanțe.