Mai precis, pentru “utilizarea eficientă a resursei umane calificate din domeniul judiciar, prin reintegrarea magistraților pensionari în activitate și diminuarea astfel a cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaționale”, după cum e stabilit în Programul de guvernare 2025-2028, perioada de revenire în sistem se va majora de la trei ani, cât e acum, la șapte ani.
Restul condițiilor rămân valabile: reîncadrarea în funcția de judecător sau procuror a foștilor judecători sau procurori eliberați din funcție prin pensionare se face fără concurs la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au dreptul să funcționeze potrivit gradului profesional avut la data pensionării și numai la instanțe sau parchete care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare al posturilor vacante ori din alte cauze obiective.
De asemenea, ca și-n prezent, pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 85%. Sunt luați în discuție nu doar judecătorii și procurorii, ci și magistrații-asistenți, precum și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.
O măsură similară este propusă și-n cazul polițiștilor de penitenciare, dar, în acest caz, nu se modifică prevederi existente, ci se adaugă, în Legea 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, unele noi.
Astfel, reîncadrarea polițiștilor de penitenciare se va face tot cu diminuarea la 15% a pensiei, într-un termen de cel mult șapte ani de la data ieșirii la pensie.
În expunerea de motive ce însoțește propunerea se subliniază faptul că reîncadrarea personalului cu experiență are o serie de avantaje:
- experiență profesională certificată;
- reducerea semnificativă a investiției de timp pentru formarea profesională inițială;
- adaptabilitate imediată;
- redresarea temporară a capacității instituționale.