avocatnet.ro 
- A fost eliminată condiția de cetățenie română pentru a dobândi calitatea de consilier în proprietate industrială.
- Cei care nu îndeplinesc integral cerințele de pregătire trebuie să parcurgă un stagiu de adaptare sau să susțină o probă de aptitudini.
- Forma finală nu mai prevede scutirea de examen pentru avocați, judecători, foști angajați OSIM sau cadrele didactice care au predat proprietate industrială.
Concret, este vorba despre OUG nr. 47/2025, intrată în vigoare pe 25 septembrie 2025, care modifică OG nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială. Noile prevederi se concentrează pe condițiile de acces la profesie și pe mecanismele de recunoaștere a calificărilor profesionale, în acord cu legislația europeană și cu standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Astfel, una dintre cele mai importante modificări vizează eliminarea condiției de cetățenie română pentru dobândirea calității de consilier în proprietate industrială.
Persoana care a dobândit această calificare într-un stat membru al Uniunii Europene (UE), al Spațiului Economic European (SEE) sau într-un stat care a aderat la Codurile OCDE privind liberalizarea mișcărilor de capital și a operațiunilor curente invizibile poate solicita înscrierea în Cameră pe baza titlului profesional emis în acel stat, cu condiția recunoașterii lui conform Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale.
Dacă în urma examinării comparative Camera va constata că pregătirea atestată de documente corespunde doar parțial cerințelor din legislația națională, persoana este informată despre neconcordanțele identificate și i se solicită să acopere diferențele prin aplicarea uneia dintre măsurile compensatorii prevăzute de la art. 11 din Legea nr. 200/2004, la alegerea sa. Este vorba fie de efectuarea unui stagiu de adaptare de maximum trei ani, fie de susținerea unei probe de aptitudini.
Prevederile menționate anterior se aplică și cetățenilor români care și-au obținut calificarea într-unul dintre statele menționate.
Persoana care a dobândit calificarea de consilier în proprietate industrială într-un stat membru dintre cele menționate anterior va face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 5 alin. d) și f) din OG nr. 66/2000, potrivit cărora are studii superioare tehnice, științifice sau juridice, are o practică de cel puțin trei ani în domeniul pregătirii profesionale de bază și de cel puțin trei ani în domeniul proprietății industriale (perioade ce pot fi suprapuse total sau parțial) și nu a fost condamnată definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală care o face nedemnă de a exercita profesia de consilier în proprietate industrială, prin documente emise de autoritățile competente din statul de origine sau de proveniență, recunoscute în conformitate cu mecanismul prevăzut de Legea nr. 200/2004.
Diplomele emise în statele care au aderat la codurile OCDE vor fi recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării, conform legislației și recomandărilor internaționale.
Mai mult, prin excepție de la regulile generale privind dobândirea calității de consilier în proprietate industrială (capitolul II din OG nr. 66/2000), actul normativ permite profesioniștilor deja calificați într-un stat membru al UE, al SEE sau într-un stat care a aderat la codurile OCDE să își desfășoare activitatea pe teritoriul României în mod ocazional sau temporar, prin depunerea la Cameră a unei declarații.
Declarația va cuprinde: numele și prenumele persoanei, titlul profesional din statul de stabilire sau, în lipsa acestuia, titlul academic, titulatura și adresa autorității competente din statul de stabilire, dacă profesia este supusă autorizării în acel stat, sediul din statul de stabilire, dacă este cazul, registrul în care este înregistrată în statul de stabilire, numărul de înregistrare sau alt mijloc de identificare echivalent, locul desfășurării activității în România, adresa de corespondență.
Împreună cu declarația, solicitantul va depune și următoarele:
- un document care atestă că este stabilit legal într-unul dintre statele menționate anterior, în care exercită profesia, și că la momentul depunerii declarației nu îi este interzisă, fie și temporar, exercitarea profesiei;
- dovada de calificare profesională sau, dacă în statul de stabilire profesia de consilier în proprietate industrială nu este reglementată, dovada eliberată de autoritățile competente ale acestui stat, care atestă că a exercitat activitățile specifice profesiei cel puțin un an în ultimii 10 ani.
Pe final, OUG nr. 47/2025 prevede că, dispozițiile art. 26 din actul normativ, se va completa cu dispoziţiile Legii nr. 200/2004 și ale OUG nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România.
La fel, până pe 24 noiembrie 2025, OSIM va trebui să modifice instrucțiunile privind aplicarea OG nr. 66/2000, aceste instrucțiuni urmând a fi publicate în Monitorul Oficial al României.
Avocații, de exemplu, nu ar mai fi fost obligați să susțină examenul pentru domeniile mărci, indicații geografice, desene și modele industriale, fiind suficientă doar înscrierea în Cameră. O măsură similară era prevăzută și pentru judecătorii cu minimum cinci ani de activitate în complete civile specializate în proprietate intelectuală, aceștia urmând să fie scutiți de examen pentru domeniul în care au profesat.
De asemenea, foștii angajați ai OSIM, cu o vechime de cel puțin cinci ani, și cadrele didactice care au predat proprietate industrială timp de minimum cinci ani ar fi beneficiat de aceeași facilitate, fiecare pentru domeniul în care a activat.
Tot în varianta inițială, se propunea ca examenul de admitere să fie organizat de OSIM, la solicitarea președintelui Camerei, în fiecare an sau cel puțin o dată la doi ani, indiferent de numărul de candidați.
Alte modificări vizau instituirea obligației de confidențialitate pentru consilieri în legătură cu informațiile primite de la clienți, ajustarea sancțiunilor disciplinare și extinderea competențelor de reprezentare. Consilierul cu liberă practică ar fi putut reprezenta clienții, pe baza unui simplu mandat, în fața tuturor entităților competente, iar dacă era licențiat în drept, și în instanțele de judecată, în toate cauzele de proprietate industrială.
herculeroco