BNR: Dobânda de referință rămâne la 6,50% pentru a 15-a lună la rând. Ce înseamnă asta

Economiștii de la BCR se așteaptă la o primă scădere a dobânzii de referință la ședința din februarie 2025, însă totul depinde de modul în care inflația progresează.

Posibilitatea de-a vedea o scădere există, însă se diminuează cu fiecare variabilă pe care o adăugăm în ecuația. Inflația de 9,85% din luna august 2025, într-adevăr, reprezintă o excepție provocată de creșterea bruscă a prețurilor la energie electrică din cauza eliminări plafonării facturilor la energie electrică pentru consumatorii casnici în luna precedentă.

Problema majoră acum o reprezintă alte două plafoane: 1) la adaosul la alimente de bază și 2) la gaze naturale. Ambele urmează să expire la finalul lunii martie 2026, iar neprelungirea acestora va duce la o creștere mai agresivă a prețurilor.

Posibilitatea eliminării celor două plafoane este mai reală ca niciodată, deoarece pentru prima dată de la introducerea acestora a existat un conflict real, de durată, în interiorul coaliției și care s-a soluționat după negocieri intense în urmă cu câteva săptămâni. Așa cum arată și BCR, principalul element de incertitudine vine de la aceste două plafoane:

„Plafonul adaosurilor comerciale pentru produsele alimentare de bază a fost prelungit până în martie 2026, când urmează să expire și plafonul prețurilor la gazele naturale. Acești factori reprezintă principalele surse de incertitudine pentru traiectoria inflației pe termen scurt.”

Cum ne afectează dobânda ridicată?

Dobânda ridicată, simplu spus, face mai scump să ne împrumutăm. Este mai scump atât pentru statul român, dar și pentru cetățeni și pentru afaceri, care pentru a se dezvolta vor trebui să plătească dobânzi mai mari în fiecare lună.

Scopul principal al măsurii BNR este de-a înfrâna economia atunci când simte că totul merge mult prea rapid, lucru care duce la creșterea inflației. Mandatul BNR este de-a menține inflația în jurul valorii de 2,5% (+/- 1%), valoarea la care nu a mai ajuns de mai bine de trei ani. 

Inflația ridicată reduce, pe de-o parte, potențialul de export deoarece duce la o scumpire a produselor și serviciilor, dar duce și la o scădere a traiului de viață al lucrătorilor. Pentru a recupera din ce se pierde cu creșterea prețurilor, se cresc salariile, însă așa cum arată și BNR în rapoartele trecute, aproape în întregime creșterile salariale oferite de către firme au fost trecute în mare parte, dacă nu integral, „pe consumator”.

Problema principală a mediului de afaceri este costul ridicat al împrumutului, însă în ciuda acestei înfrânări provocate de banca centrală, firmele continuă să se împrumute mai mult lună de lună. Graficul al doilea din seria de mai jos arată, pe de-o parte, valoarea totală a împrumuturilor contractate de către societățile nefinanciare care se află într-o puternică creștere, mai ales în perioada pandemică, iar pe de-alta creșterea trimestrială a acestora.

În T2 2025 valoarea totală a creditelor acordate societăților nefinanciare a ajuns la 48,10 mld. lei, în creștere cu 2,79 mld. lei față de T1 2025 (+6,15%). Creșterea din ultima perioadă este mult peste creșterea medie din perioada T2 2022 – T2 2025 de 1,41 mld. lei (+3,78%). Motivele împrumutului sunt multiple.

În ciuda dobânzii ridicate, afacerile merg înainte, antreprenorii continuă să acceseze linii de credit, însă este neclar dacă nevoile inclină mai mult în partea de extindere sau supraviețuire. Pentru a înțelege sentimentul mediului de business față de economie ne putem uita la doi indicatori, fie la indicatorul privind sentimentul economic (ESI) sau la indicele PMI calculat de către BCR. Pentru a-i înțelege trebuie să ne raportăm la un punct neutru: 100 pentru ESI sau 50 pentru BCR. Acest punct neutru indică faptul că în luna în care antreprenorii au fost chestionați cu privire la viitorul economiei, răspunsurile nu au indicat niciun progres, dar niciun regres. Altfel spus, orice scade sub valoarea de 100 (respectiv 50 pentru PMI) indică un sentiment negativ privind următoarele luni din economie.

Graficul cu nr. 4 din seria de mai sus arată sentimentul mediului de business privind viitorul economiei. Indicatorul PMI se află pe-o tendință ascendentă ușoară, iar în luna octombrie poate depăși pragul de 50, indicând o creștere a încrederii privind condițiile de afaceri din România. Pe de-altă parte, indicatorul ESI se află pe-o curbă descendentă, ajungând de la un sentiment optimist privind viitorul economiei în martie 2025 la un pesimism cert câteva luni mai târziu (94,2 în septembrie 2025).

Cei doi indicatori nu reprezintă nicidecum date exacte, precise la virgulă, ci reprezintă o agregare a răspunsurilor oferite la chestionarele distribuite în rândul societăților comerciale. Altfel spus, INS întreabă câteva mii de companii ce cred că se va întâmpla în viitor, iar apoi calculează indicatorul privind sentimentul economic (ESI), iar BCR întreabă la rândul acesteia alte câteva mii pentru a calcula PMI-ul.

Dacă ar fi să ne raportăm și la date administrative, ultimele seturi de date relevante sunt cele privind comerțul cu amănuntul. Creșterea cotei de TVA începând cu luna august 2025 a dus la o scădere a volumului cu 4,0%, după o creștere de 5,3% în luna precedentă. Oamenii și-au făcut stocuri în luna iulie, anticipând că o creștere a TVA-ului va duce, în mod direct, la o creștere a prețului final, plătit de aceștia. Mai important este de observat că în ultimele luni ritmul de creștere a încetinit, lucru confirmat și de BNR în ultimul raport asupra inflației care observă o temperare substanțială a consumului populației. 

Dacă ar fi să tragem linie, ce putem spune cu certitudine astăzi? Rata dobânzii de referință va rămâne la 6,50% cel puțin încă 4 luni. BCR-ul se arată optimism și vede o scădere în luna februarie 2026, dar dacă cele două plafonări vor dispărea există șanse considerabile ca nicio scădere a dobânzii de referință să aibă loc pentru încă o bună perioadă de timp (poate chiar pentru întreg anul 2026?).

Sentimentul economic rămâne în principal în zona negativă, dar dacă ne ajustăm unghiul (PMI în loc de ESI) putem vedea o îmbunătățire și o scădere a pesimismului privind viitorul. Rămâne în continuare pesimist, dar cu semne că se poate îndrepta spre zona de creștere.

Creditarea companiilor nu pare să dea semne de încetinire, însă rămâne să vedem datele pentru T3 2025, perioadă în care măsurile de consolidare fiscal-bugetară au fost adoptate.

Cert este că pe termen lung România se confruntă cu probleme semnificative, iar dincolo de situația din țară, costul îndatorării se menține la un nivel ridicat. Față de țările din regiune, membre UE, România plătește cel mai mult atunci când se îndatorează, iar situarea deasupra liniei de junk nu oferă deloc încredere investitorilor instituționali.

Reuniunea Consiliului de administrație BNR în noiembrie 2025 cel mai probabil va duce la aceeași concluzie: menținerea dobânzii de referință. Mai cu interes trebuie să așteptăm datele privind inflația pe luna septembrie care vor apărea pe 13 octombrie 2025. BNR anticipa o inflație medie în T3 2025 de 9,2%, însă doar în luna august valoarea a ajuns la 9,85%.

Ne revedem în noiembrie.