Radu Stochița Cercetător,

ACCES PREMIUM

Vestul sălbatic: migrația străinilor în România. Lipsă de protecție instituțională, lipsă de date și multe abuzuri. Ce arată un raport OECD

Lucrătorii migranți se confruntă adesea cu practici abuzive în procesul de recrutare, plătind sume exorbitante pentru a obține vize și permise de ședere, în timp ce costurile reale sunt semnificativ mai mici. Deși unii reușesc să găsească locuri de muncă decente, un raport recent al OECD privind piața muncii din România subliniază riscurile integrării acestora, evidențiind lipsa resurselor umane și a unui plan coordonat de acțiune din partea instituțiilor statului. Inspectoratele sunt mai degrabă axate pe identificarea muncii la negru decât pe protejarea drepturilor migranților, iar comunicarea cu migranții este extrem de deficitară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

O îngrijitoare dintr-o școală din România, detașată la New York: realitatea celor 273 de detașări din misiunile diplomatice, așa cum o arată datele

Nici mai mult, nici mai puțin de 273 de persoane erau detașate în ambasadele și misiunile diplomatice din afara României, în iunie anul acesta, potrivit unei liste comunicate chiar de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Interesant e că o bună parte sunt detașați din școli, universități, primării sau consilii județene. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Analiză În cinci ani, România a absorbit 10% din fondurile europene pentru șapte ani (2021 - 2027)

Ultimele luni au fost marcate de incertitudini majore la nivel fiscal-bugetar. România a ratat considerabil ținta deficitului pentru anul 2024, a fost la un pas de-a fi retrogradată la nivelul de junk de către agențiile de credit și cu pași repezi se apropie de-o schimbare fiscală. În tot acest zumzet, fondurile europene reprezintă sintagma des invocată de către politicieni, indiferent de culoarea politică, pentru a oferi o soluție la criza economică. Indiferent dacă sunt de stânga sau de dreapta, dacă vin din partea extremistă sau nu, cel puțin o dată oricare dintre partide a lansat public ideea de-a absorbi mai multe fonduri europene. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Trei agenții de rating decid viitorul țării: România se împrumută cel mai scump din UE

Lumea funcționează pe datorii. Oamenii se împrumută să-și achiziționeze apartamente și mașini de spălat. Statele se împrumută să-și acopere cheltuielile curente sau să facă posibile anumite investiții. Pentru a primi fondurile din PNRR, trebuie să realizăm investițiile pentru care ne împrumutăm.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Analiză De ce ne e frică de impozitarea progresivă? Un exemplu de calcul și importanța înțelegerii regulilor fiscale

E puțin probabil ca România să mai poată amâna mult timp întoarcerea la impozitarea progresivă, prezentă la noi până în 2004. Impozitarea progresivă, prin comparație cu creșterea impozitului pentru toată lumea, ar însemna o creștere a veniturilor bugetare fără a-i împovăra pe cei cu venituri mici. Calculul impozitului progresiv pe un salariu brut de 15.000 lei ar implica o impozitare de 10% pentru primii 10.000 lei și 16% pentru restul, ceea ce ar lăsa lucrătorul cu mai mulți bani în mână comparativ cu aplicarea unei cote unice de 16%. De asemenea, o implementare corectă a acestui sistem ar simplifica procesul de impozitare și ar proteja persoanele cu venituri reduse, asigurând în același timp o distribuire echitabilă a sarcinii fiscale. Eforturile de comunicare și educare a populației cu privire la impozitarea progresivă sunt esențiale pentru a facilita această tranziție. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Lipsă de asumare din partea României: nu am livrat niciun plan, reformele se mișcă greu, iar prognoza se înrăutățește. O ultimă atenționare de la Bruxelles

În primăvara anului 2025, România se afla din nou în centrul unei atenții serioase la Bruxelles. Pentru a înțelege de ce, trebuie să ne întoarcem la începutul crizei: în 2019, când planurile bugetare ale Guvernului au prevăzut un deficit peste 3% din PIB, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene au declanșat pentru prima dată procedura privind deficitul excesiv (EDP).  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

62% dintre antreprenori se așteaptă la concedieri. Dar ce ne spun datele reale?

Economia românească transmite semnale mixte în contextul incertitudinilor politice recente. În timp ce sondajul RBL indică temeri privind concedieri și scăderea puterii de cumpărare în cazul unui rezultat electoral nefavorabil valorilor occidentale, indicatorii fundamentali oferă o imagine mai nuanțată. Deși cursul euro și inflația au crescut, Indicatorul de Sentiment Economic (100,9) rămâne în teritoriul optimist, peste media UE (94,4). Industria prelucrătoare dă semne de stabilizare după zece luni de contracție, iar managerii din industrie, comerț și servicii anticipează o creștere moderată a activității în următoarele luni. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

33% din TVA se pierde: Ce ne costă necolectarea și cum putem recupera

Deficitul bugetar din România a creat o criză de sustenabilitate a finanțelor publice, iar colectarea TVA rămâne o problemă majoră, cu un gap de 33,7% față de media europeană sub 10%. Deși veniturile din TVA au crescut cu 80% între 2018-2023, diferența dintre potențialul de colectare și sumele efectiv încasate s-a majorat cu 84% în aceeași perioadă. În ciuda introducerii unor măsuri legislative dure împotriva evaziunii fiscale, România continuă să fie afectată de fraude de tip carusel, slăbiciunile administrative ale ANAF și digitalizarea insuficientă a sistemelor de raportare fiscală. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Analiză Dobânzi în creștere, venituri în scădere: Povara tăcută a bugetului României

Într-un context marcat de incertitudine politică și fiscală, statul român se confruntă cu o realitate tot mai apăsătoare: creșterea explozivă a cheltuielilor cu dobânzile. În primul trimestru al anului 2025, România a plătit peste 12,5 miliarde lei doar pentru dobânzi – echivalentul a 6,8% din totalul cheltuielilor bugetare. Este o creștere cu 64% față de aceeași perioadă a anului trecut, un ritm amețitor care devansează toate celelalte categorii de cheltuieli, inclusiv cele de personal sau pentru investiții. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Paradoxul României: mai mulți salariați, mai puțini inspectori de muncă. Capacitatea statului de a supraveghea respectarea drepturilor angajaților, serios afectată

În fața repetatelor afirmații cu privire la supradimensionarea aparatului bugetar, am un exemplu care arată fix contrariul: o instituție a statului, deosebit de importantă în ceea ce privește tocmai supravegherea respectării normelor ce privesc raporturile de muncă. Paradoxul României e că, în timp ce numărul salariaților din economia națională crește, Inspecția Muncii, instituția responsabilă cu supravegherea relațiilor de muncă, se confruntă cu o reducere drastică a personalului. Între 2009-2023, numărul inspectorilor de muncă a scăzut cu 27,7%, iar numărul controalelor efectuate s-a redus cu 63%. La București, situația este și mai gravă. Subfinanțarea sistematică a unei instituții esențiale pentru protecția lucrătorilor reflectă „o politică de eficientizare a cheltuirii banului public” ce afectează direct capacitatea statului de a asigura respectarea drepturilor angajaților. Citește articolul