Radu Stochița Cercetător,

ACCES PREMIUM

Indemnizația pentru creșterea copilului, între reforme și amânări: efectele neindexării ISR asupra prestațiilor sociale

Indemnizația pentru creșterea copilului a cunoscut multiple modificări în ultimii 15 ani, de la plafonarea prin raportare la indicatorul social de referință (ISR) până la eliminarea și reintroducerea limitelor maxime. Deși în 2018 s-a revenit la calculul valorii minime în funcție de ISR, iar din 2022 acesta ar fi trebuit indexat anual cu rata inflației, Guvernul a blocat indexarea pentru 2025 invocând deficitul bugetar. Dacă ISR-ul ar fi fost actualizat constant din 2011, valoarea minimă a indemnizației ar fi putut ajunge la 2.609 lei în 2026, față de cei 1.651 lei stabiliți în prezent. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Accesul la creșe în România este deficitar, cu doar 11% dintre copiii sub 3 ani beneficiind de educație timpurie, față de media UE de 39%

Accesul la creșe rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru politicile de educație timpurie din România. Deși numărul acestora a crescut în ultimii ani, ritmul este insuficient pentru a răspunde cererii reale și pentru a reduce decalajele față de media europeană. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Doi ani pentru creștere copil: avantajul României sau anomalia europeană?

România oferă condiții avantajoase pentru părinți prin concediul pentru creșterea copilului și alte beneficii sociale pentru părinți, situându-se peste media europeană și OECD, doar că în alte domenii ale asistenței sociale rămânem deficitari. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Date pe înțelesul tuturor

Paturi libere, decizii grele: între cifre, realitate și birocratizarea închiderii spitalelor

În medie, la stat 50% dintre paturile de spital pentru pacienți cronici sunt ocupate, în timp ce procentul este de doar 28% la privat. Procentul se ridică în rândul pacienților cu boli acute (de durată mai mică), unde procentul ajunge la 74% la stat și la 86% la privat. Statul tratează 95% dintre cazurile de acuți, în timp ce privatului îi revin doar 5%. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Vestul sălbatic: migrația străinilor în România. Lipsă de protecție instituțională, lipsă de date și multe abuzuri. Ce arată un raport OECD

Lucrătorii migranți se confruntă adesea cu practici abuzive în procesul de recrutare, plătind sume exorbitante pentru a obține vize și permise de ședere, în timp ce costurile reale sunt semnificativ mai mici. Deși unii reușesc să găsească locuri de muncă decente, un raport recent al OECD privind piața muncii din România subliniază riscurile integrării acestora, evidențiind lipsa resurselor umane și a unui plan coordonat de acțiune din partea instituțiilor statului. Inspectoratele sunt mai degrabă axate pe identificarea muncii la negru decât pe protejarea drepturilor migranților, iar comunicarea cu migranții este extrem de deficitară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

O îngrijitoare dintr-o școală din România, detașată la New York: realitatea celor 273 de detașări din misiunile diplomatice, așa cum o arată datele

Nici mai mult, nici mai puțin de 273 de persoane erau detașate în ambasadele și misiunile diplomatice din afara României, în iunie anul acesta, potrivit unei liste comunicate chiar de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Interesant e că o bună parte sunt detașați din școli, universități, primării sau consilii județene. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Analiză În cinci ani, România a absorbit 10% din fondurile europene pentru șapte ani (2021 - 2027)

Ultimele luni au fost marcate de incertitudini majore la nivel fiscal-bugetar. România a ratat considerabil ținta deficitului pentru anul 2024, a fost la un pas de-a fi retrogradată la nivelul de junk de către agențiile de credit și cu pași repezi se apropie de-o schimbare fiscală. În tot acest zumzet, fondurile europene reprezintă sintagma des invocată de către politicieni, indiferent de culoarea politică, pentru a oferi o soluție la criza economică. Indiferent dacă sunt de stânga sau de dreapta, dacă vin din partea extremistă sau nu, cel puțin o dată oricare dintre partide a lansat public ideea de-a absorbi mai multe fonduri europene. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Trei agenții de rating decid viitorul țării: România se împrumută cel mai scump din UE

Lumea funcționează pe datorii. Oamenii se împrumută să-și achiziționeze apartamente și mașini de spălat. Statele se împrumută să-și acopere cheltuielile curente sau să facă posibile anumite investiții. Pentru a primi fondurile din PNRR, trebuie să realizăm investițiile pentru care ne împrumutăm.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Analiză De ce ne e frică de impozitarea progresivă? Un exemplu de calcul și importanța înțelegerii regulilor fiscale

E puțin probabil ca România să mai poată amâna mult timp întoarcerea la impozitarea progresivă, prezentă la noi până în 2004. Impozitarea progresivă, prin comparație cu creșterea impozitului pentru toată lumea, ar însemna o creștere a veniturilor bugetare fără a-i împovăra pe cei cu venituri mici. Calculul impozitului progresiv pe un salariu brut de 15.000 lei ar implica o impozitare de 10% pentru primii 10.000 lei și 16% pentru restul, ceea ce ar lăsa lucrătorul cu mai mulți bani în mână comparativ cu aplicarea unei cote unice de 16%. De asemenea, o implementare corectă a acestui sistem ar simplifica procesul de impozitare și ar proteja persoanele cu venituri reduse, asigurând în același timp o distribuire echitabilă a sarcinii fiscale. Eforturile de comunicare și educare a populației cu privire la impozitarea progresivă sunt esențiale pentru a facilita această tranziție. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Lipsă de asumare din partea României: nu am livrat niciun plan, reformele se mișcă greu, iar prognoza se înrăutățește. O ultimă atenționare de la Bruxelles

În primăvara anului 2025, România se afla din nou în centrul unei atenții serioase la Bruxelles. Pentru a înțelege de ce, trebuie să ne întoarcem la începutul crizei: în 2019, când planurile bugetare ale Guvernului au prevăzut un deficit peste 3% din PIB, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene au declanșat pentru prima dată procedura privind deficitul excesiv (EDP).  Citește articolul