ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Lumea funcționează pe datorii. Oamenii se împrumută să-și achiziționeze apartamente și mașini de spălat. Statele se împrumută să-și acopere cheltuielile curente sau să facă posibile anumite investiții. Pentru a primi fondurile din PNRR, trebuie să realizăm investițiile pentru care ne împrumutăm. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
E puțin probabil ca România să mai poată amâna mult timp întoarcerea la impozitarea progresivă, prezentă la noi până în 2004. Impozitarea progresivă, prin comparație cu creșterea impozitului pentru toată lumea, ar însemna o creștere a veniturilor bugetare fără a-i împovăra pe cei cu venituri mici. Calculul impozitului progresiv pe un salariu brut de 15.000 lei ar implica o impozitare de 10% pentru primii 10.000 lei și 16% pentru restul, ceea ce ar lăsa lucrătorul cu mai mulți bani în mână comparativ cu aplicarea unei cote unice de 16%. De asemenea, o implementare corectă a acestui sistem ar simplifica procesul de impozitare și ar proteja persoanele cu venituri reduse, asigurând în același timp o distribuire echitabilă a sarcinii fiscale. Eforturile de comunicare și educare a populației cu privire la impozitarea progresivă sunt esențiale pentru a facilita această tranziție.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
În primăvara anului 2025, România se afla din nou în centrul unei atenții serioase la Bruxelles. Pentru a înțelege de ce, trebuie să ne întoarcem la începutul crizei: în 2019, când planurile bugetare ale Guvernului au prevăzut un deficit peste 3% din PIB, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene au declanșat pentru prima dată procedura privind deficitul excesiv (EDP). Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Economia românească transmite semnale mixte în contextul incertitudinilor politice recente. În timp ce sondajul RBL indică temeri privind concedieri și scăderea puterii de cumpărare în cazul unui rezultat electoral nefavorabil valorilor occidentale, indicatorii fundamentali oferă o imagine mai nuanțată. Deși cursul euro și inflația au crescut, Indicatorul de Sentiment Economic (100,9) rămâne în teritoriul optimist, peste media UE (94,4). Industria prelucrătoare dă semne de stabilizare după zece luni de contracție, iar managerii din industrie, comerț și servicii anticipează o creștere moderată a activității în următoarele luni.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Deficitul bugetar din România a creat o criză de sustenabilitate a finanțelor publice, iar colectarea TVA rămâne o problemă majoră, cu un gap de 33,7% față de media europeană sub 10%. Deși veniturile din TVA au crescut cu 80% între 2018-2023, diferența dintre potențialul de colectare și sumele efectiv încasate s-a majorat cu 84% în aceeași perioadă. În ciuda introducerii unor măsuri legislative dure împotriva evaziunii fiscale, România continuă să fie afectată de fraude de tip carusel, slăbiciunile administrative ale ANAF și digitalizarea insuficientă a sistemelor de raportare fiscală.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Într-un context marcat de incertitudine politică și fiscală, statul român se confruntă cu o realitate tot mai apăsătoare: creșterea explozivă a cheltuielilor cu dobânzile. În primul trimestru al anului 2025, România a plătit peste 12,5 miliarde lei doar pentru dobânzi – echivalentul a 6,8% din totalul cheltuielilor bugetare. Este o creștere cu 64% față de aceeași perioadă a anului trecut, un ritm amețitor care devansează toate celelalte categorii de cheltuieli, inclusiv cele de personal sau pentru investiții. Citește articolul
ACCES PREMIUM
În fața repetatelor afirmații cu privire la supradimensionarea aparatului bugetar, am un exemplu care arată fix contrariul: o instituție a statului, deosebit de importantă în ceea ce privește tocmai supravegherea respectării normelor ce privesc raporturile de muncă. Paradoxul României e că, în timp ce numărul salariaților din economia națională crește, Inspecția Muncii, instituția responsabilă cu supravegherea relațiilor de muncă, se confruntă cu o reducere drastică a personalului. Între 2009-2023, numărul inspectorilor de muncă a scăzut cu 27,7%, iar numărul controalelor efectuate s-a redus cu 63%. La București, situația este și mai gravă. Subfinanțarea sistematică a unei instituții esențiale pentru protecția lucrătorilor reflectă „o politică de eficientizare a cheltuirii banului public” ce afectează direct capacitatea statului de a asigura respectarea drepturilor angajaților.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Ministerul Sănătății propune introducerea plății pe bază de performanță în spitalele publice, printr-un proiect de OUG aflat în transparență decizională, care reprezintă un jalon restant din PNRR. Conform proiectului, spitalele vor putea acorda recompense din veniturile proprii, în limita a 2% din cheltuielile cu salariile, iar cuantumul individual nu poate depăși șase salarii minime brute. Principalele provocări rămân metodologia de măsurare a performanței între cele 49 de specialități medicale distincte și definirea clară a criteriilor de evaluare, însă în contextul uriașelor probleme structurale cu care se confruntă sistemul de sănătate publică, întrebarea e dacă este realmente posibilă măsurarea performanței.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Banca Națională a României (BNR) menține dobânda-cheie la 6,5% din cauza inflației încă ridicate și a incertitudinilor politice, cu perspectiva unor scăderi abia din august 2025. Deși consumul a stimulat creșterea economică, investițiile se mențin reduse, iar tensiunile comerciale internaționale și costul ridicat al împrumuturilor apasă asupra climatului de afaceri. În plus, riscurile legate de prețurile la energie și alimente, precum și actualitatea politică accentuează lipsa de predictibilitate pentru Guvern și mediul privat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Date pe înțelesul tuturor
Ministerul Muncii pregătește continuarea programului de sprijin pentru fertilizarea in vitro, care oferă vouchere de 5.000 și 10.000 lei pentru maximum 10.000 de beneficiari. Deși prima rundă a generat peste 28.000 de solicitări, a doua rundă, încheiată în noiembrie 2024, a înregistrat doar 5.542 dosare eligibile din cele 10.000 disponibile. Programul, lansat în 2022, a fost întrerupt timp de cinci luni, fiind afectat și de fuziunea unor ministere. În contextul ratei de fertilitate în scădere (1,71 în România), poate merită să ne gândim că soluțiile pentru criza natalității necesită o abordare mai complexă, dincolo de un simplu sprijin financiar punctual.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Radu Stochița 
