Radu Stochița Cercetător,

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Gata cu rectificarea pe 2025, se apropie bugetul pe 2026. Cu ce provocări se confruntă România

Contrastul dintre optimismul din 2024 (când Guvernul a mărit pensii și salarii) și realitatea dură din 2025, marcată de instabilitate politică și probleme fiscale majore, este unul evident. Deși rectificarea bugetară din 2024 părea favorabilă, Consiliul Fiscal avertiza asupra deficitului nerealist. Evenimentele electorale neașteptate din 2024-2025 au declanșat o criză de încredere, cu creșterea randamentelor obligațiunilor și revizuirea negativă a ratingului de țară. Problema fundamentală rămâne nivelul scăzut al veniturilor bugetare, aspect semnalat constant de Consiliul Fiscal. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Nu crește valoarea tichetului de masă, ci valoarea maximală a acestuia. Evoluția tichetului de masă din 1998 până în prezent

Ministrul Muncii anunța zilele trecute că partenerii de dialog social s-au înțeles asupra indexării valorii maximale a tichetului de masă: nu cu puțin, ci cu aproape 25%. Dar asta nu înseamnă neapărat mai mulți bani în buzunarele angajaților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Rectificare bugetară: nu vor exista creșteri de salarii pentru bugetari în următorii trei ani

Cheltuielile de personal au fost majorate cu 0,8 miliarde lei în rectificarea bugetară din ocombrie, iar cele cu asistența socială cu 8,2 miliarde lei. În ciuda înghețării atât a pensiilor, dar și a salariilor bugetarilor, cheltuielile au continuat să crească în 2025 mai mult decât era prognozat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Rectificare bugetară: cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 30%. Cum s-a ajuns aici?

Ce cheltuială a crescut cel mai mult la rectificarea bugetară din octombrie? Salariile? Pensiile? Cheltuielile cu partidele politice? Nicidecum. Guvernul României a anticipat că în 2025 va cheltui 41,9 miliarde de lei cu dobânzile, doar că la rectificare a majorat suma la 54,3 miliarde lei - o creștere de 30%. Cum de s-a ajuns aici? Citește articolul

ACCES GRATUIT

Coșul minim de consum pentru un trai decent: O persoană singură are nevoie de 4.322 de lei pe lună, iar o familie cu doi copii, de peste 11.000 de lei

Valoarea coșului minim pentru un trai decent a crescut semnificativ în septembrie 2025, ajungând la 4.322 lei lunar pentru o persoană singură și la 11.370 lei pentru o familie cu doi copii. Cea mai mare creștere s-a înregistrat la cheltuielile cu locuința, cauzată de eliminarea plafonării facturilor la energie electrică. Deși salariul mediu net în România este de 5.837 lei, aproximativ o treime din salariați primesc salariul minim, care acoperă doar 55-60% din valoarea minimă necesară pentru un trai decent. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

BNR: Dobânda de referință rămâne la 6,50% pentru a 15-a lună la rând. Ce înseamnă asta

Pe 8 octombrie, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) s-a reunit și a decis exact ce așteptam: menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Din august 2024, rata dobânzii de referință a rămas aceeași, în principal din cauza inflației care s-a dovedit a fi greu de controlat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Rectificarea bugetară prin lentila Consiliului Fiscal. Nota de plată a dobânzilor și efectul de „anualizare”: ce împinge cheltuielile în sus

Am început luna cu rectificarea bugetară pe 2025. Privind lucrurile prin „lentila” pe care a utilizat-o în analizele proprii și Consiliul Fiscal, care privește întregul buget public, din perspectiva largă veniturile cresc puțin, iar cheltuielile cresc mai repede. De ce? Dobânzile apasă tot mai tare – ne-am împrumutat scump și nota de plată vine la scadență –, iar la salariile bugetare creșterea din 2025 e, de fapt, efectul întregului an după majorările etapizate din 2024, nicidecum o nouă rundă de măriri. La fel și la pensii: recalcularea începută anul trecut se vede pe tot anul curent. Tăierile mecanice de personal nu pot închide singure gaura bugetară. Soluția sănătoasă este să strângem mai bine venituri la stat (combaterea evaziunii, administrare fiscală mai eficientă) și să ne ținem de priorități clare la cheltuieli. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Zece grafice pentru a explica inflația ce se apropie de 10%

Inflația se apropie în România de pragul de 10%. Ce-i drept, deși ar trebui vedem o temperare începând cu luna iulie a anului viitor, ridicarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază riscă să complice povestea. În acest context, am pregătit o serie de grafice pentru a explica situația în care ne aflăm. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Indemnizația pentru creșterea copilului, între reforme și amânări: efectele neindexării ISR asupra prestațiilor sociale

Indemnizația pentru creșterea copilului a cunoscut multiple modificări în ultimii 15 ani, de la plafonarea prin raportare la indicatorul social de referință (ISR) până la eliminarea și reintroducerea limitelor maxime. Deși în 2018 s-a revenit la calculul valorii minime în funcție de ISR, iar din 2022 acesta ar fi trebuit indexat anual cu rata inflației, Guvernul a blocat indexarea pentru 2025 invocând deficitul bugetar. Dacă ISR-ul ar fi fost actualizat constant din 2011, valoarea minimă a indemnizației ar fi putut ajunge la 2.609 lei în 2026, față de cei 1.651 lei stabiliți în prezent. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Accesul la creșe în România este deficitar, cu doar 11% dintre copiii sub 3 ani beneficiind de educație timpurie, față de media UE de 39%

Accesul la creșe rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru politicile de educație timpurie din România. Deși numărul acestora a crescut în ultimii ani, ritmul este insuficient pentru a răspunde cererii reale și pentru a reduce decalajele față de media europeană. Citește articolul