Interviu: Supraveghere audio-video în școli: Necesitatea unei evaluări de impact și înțelegerea unor aspecte esențiale de către instituțiile de învățământ

De reținut, pe scurt:

• Unitățile de învățământ trebuie să realizeze o evaluare de impact asupra protecției datelor (DPIA) înainte de instalarea sistemelor, aspect adesea neglijat conform ANSPDCP.
• Școlile nu ar trebui să permită accesul la înregistrări părinților în orice situație.
• Este esențială împiedicarea utilizării înregistrărilor în alte scopuri decât cel permis de lege.
• Unitățile de învățământ trebuie să respecte legislația privind locurile unde pot fi montate camerele, accesul la înregistrări, și responsabilitățile aferente, aspecte reglementate prin OUG 95/2024 și Ordinul ME 3781/2025.
• Chiar și cu acordul majorității părinților și personalului, este dificil de justificat instalarea camerelor în absența unor cazuri concrete de violență.

Printr-o ordonanță adoptată anul trecut (OUG 95/2024), Guvernul a stabilit că unitățile de învățământ din țară pot să instaleze și să pună în funcțiune sisteme de supraveghere doar în anumite condiții, fiind necesar consimțământul celor vizați. În situații excepționale, decizia privind instalarea unui sistem de supraveghere poate fi efectuată doar cu informarea persoanelor vizate:

„(1) Unitatea de învățământ preuniversitar poate decide, cu acordul majorității simple a părinților sau reprezentanților legali ai elevilor minori și a elevilor majori și salariaților unității de învățământ, cu privire la instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în vederea asigurării pazei și protecției persoanelor, bunurilor și valorilor, precum și în scopul prevenirii actelor de violență fizică și/sau psihică care pot apărea în spațiul școlar.

(2) În situații excepționale, atunci când există un risc crescut de violență în spațiul școlar, fiind înregistrat un număr semnificativ de sesizări privind săvârșirea unor acte de violență fizică și/sau psihică, în vederea asigurării pazei și protecției persoanelor, bunurilor și valorilor, precum și în scopul prevenirii actelor de violență fizică și/sau psihică, decizia privind instalarea unui sistem de supraveghere poate fi efectuată doar cu informarea persoanelor vizate, prevăzute la alin. (1)”.

În aplicarea măsurilor din OUG 95/2025, ministerul educației a emis, anul acesta, și norme de aplicare: e vorba, mai exact, de  Ordinul ministrului educației nr. 3781/2025 pentru aprobarea Procedurii privind monitorizarea audio-video în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar.

În linii mari, legislația trasează nu doar contextul și condițiile stricte în care se poate lua decizia instalării camerelor de supraveghere, ci și aspecte  precum locurile în care pot fi  montate camerele, modul în care se poate cere accesul la înregistrări, responsabilitatea aferentă și limitări concrete. 

Dincolo de motivele și de scopul pentru care decidem, de la caz la caz, să utilizăm astfel de sisteme, un lucru este valabil în orice circumstanțe: sistemele de supraveghere audio-video reprezintă o prelucrare de date personale, date ale persoanelor surprinse în respectivele înregistrări - în cazul de față, elevi, cadre didactice și personal nedidactic din unități, dar și terții cărora li se îngăduie accesul în instituție. 

Supravegherea audio-video reprezintă însă o ultimă soluție, folosită abia după ce am dovedit că nimic mai puțin intruziv nu funcționează. În contextul regulamentului european deja arhicunoscut - GDPR - supravegherea audio-video reprezintă una dintre cele mai intruzive prelucrări, prin urmare, e permisă doar dacă este „necesară și proporțională” cu un scop legitim serios (siguranță, prevenirea unor incidente concrete) și numai după ce soluțiile mai blânde au eșuat, iar acest aspect trebuie și demonstrat la nivel formal, printr-o analiză de risc.

Într-un raport privind activitatea pe 2024, Autoritatea română de protecția datelor arăta că operatorii de date personale nu fac evaluări suficiente sau fac evaluări greșite a impactului acestor sisteme de supravghere asupra protecției datelor (DPIA), iar nu de puține ori, în controalele sale, Autoritatea sancționează operatorii în contextul utilizării acestor sisteme pentru nerespectarea cerințelor de implementare. 

Zero cazuri de violență în școală - avem dreptul de a instala camere?

Despre sistemele de supraveghere audio-video în școli am discutat cu Adriana Radu, Partener Senior, și Laura Butușină-Ardeleanu, Partener în cadrul Adriana Radu și Asociații SPARL.

avocatnet.ro: Legea a lăsat instalarea de sisteme de supraveghere în școli ca o măsură excepțională (aici nu vorbim de folosirea acestor sisteme la diverse examene naționale sau alte situații speciale reglementate de lege în care utilizarea acestor sisteme este sau ar putea fi impusă). Există premisele punerii în funcțiune a unui astfel de sistem dacă în unitate nu au existat deloc cazuri de violență?

Adriana Radu și Asociații SPARL: Așa ar părea, dacă ne uităm exclusiv la Legea învățământului preuniverstar. A se vedea în acest sens art. 66, pus în aplicare prin Ordin nr. 3781/2025. Acest text însă ar trebui coroborat cu legislația protecției datelor cu caracter personal.

Rămâne relevant motivul care stă la baza unei decizii de instalare a sistemului de supraveghere și necesitatea prelucrării de date și pare greu de justificat un interes legitim într-o asemenea ipoteză, în ciuda existenței acordului majorităţii simple a părinţilor sau reprezentanţilor legali ai elevilor minori şi a elevilor majori şi salariaţilor unităţii de învăţământ.

avocatnet.ro: Admițând că ar exista temeiul necesar să pună în funcțiune astfel de sisteme, care considerați că sunt aspectele esențiale pe care unitățile de învățământ ar trebui să le aibă în vedere atunci când analizează această opțiune? De pildă, dacă ne gândim la persoanele responsabile ce trebuie desemnate în acest context.

Adriana Radu și Asociații SPARL: Ar trebui făcută în primul rând o analiză de impact asupra protecției datelor, așa-numita DPIA. Dacă analiza e făcută bine, de acolo vor decurge în mod natural și restul măsurilor ce trebuie adoptate, suplimentar față de ce apare deja cuprins mai mult sau mai puțin specific în lege. Din această analiză va rezulta inclusiv măsura în care decizia de instala un astfel de sistem este justificată sau nu. Practic, răspunsul la prima întrebare.

În ceea ce privește obligația de numire a unei persoane responsabile, Legea învățământului instituie reguli specifice de numire a unui responsabil cu protecția datelor cu caracter personal, care de regulă, ar fi directorul adjunct sau un membru al consiliului de administrație , după caz.

Așa nu În urma unui control efectuat în ianuarie de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal la un liceu din Târgu Neamț, inspectorii instituției au constatat încălcări ale GDPR privind utilizarea sistemului de supraveghere video: liceul prelucra date cu caracter personal prin intermediul sistemului de supraveghere video, inclusiv audio, monitoarele fiind instalate în biroul directorului, acesta având acces (inclusiv pe telefonul personal) la imaginile surprinse pe holuri, casa scărilor și în zona grupurilor sanitare. Camerele video instalate inclusiv în grupurile sanitare contravin prevederilor legale amintite și reprezintă, în opinia Autorității, o încălcare a dreptului la viață privată. Cumulat cu faptul că liceul nu a implementat măsuri pentru a asigura confidențialitatea și securitatea datelor, inclusiv accesul limitat și securizat la imagini, Autoritatea a decis ca instituția de învățământ să fie sancționată.

Părinții vin și solicită acces la înregistrări - cum procedăm?

avocatnet.ro: Accesul la înregistrări - legea stabilește aici niște limitări clare, precum necesitatea unui sistem cu circuit închis, condiția de a asigura permanent securitatea și confidențialitatea înregistrărilor, interdicția de a disemina date din înregistrări ș.a. asemenea. Cine ar trebui să se ocupe de acces și cum s-ar putea asigura conducerea unității că aceste limitări și interdicții sunt respectate?

Adriana Radu și Asociații SPARL: În mod normal, ar trebui să existe un număr restrâns de persoane desemnate la nivelul școlii cu acces la sistem, care au încheiat acorduri de confidențialitate cu școală și care sunt bine instruite atât cu privire la modul în care funcționează sistemul, cât și cu privire la întregul ecosistem ce asigură protecția datelor colectate.

Accesul la înregistrări în școlile din sistemul de învățământ este reglementat printr-o lege specială cu reguli clare. Unitățile de învățământ trebuie să respecte aceste reguli, inclusiv procedura stabilită prin Ordinul nr. 3781/2025 care reglementează condițiile pentru acces, pe lângă prevederile din Regulamentul nr. 679/2016 și Legea nr. 190/2018 și cazuistica relevantă în materie. În acest sens, trebuie consultată și lista persoanelor menționate în art. 11 (1) din Ordin.

Din perspectiva legislației protecției legislației datelor, apreciem că persoanele care au acces la înregistrări ar trebui să colaboreze cu responsabilul pentru protecția datelor cu caracter personal desemnat, pentru a se asigura că accesul la date se realizează cu respectarea Regulamentului nr. 679/2016 și a Legii nr. 190/2018.

Iar măsurile de securitate adoptate cu privire la sistem trebuie foarte bine gândite astfel încât să răspundă tuturor riscurilor identificate în analiză de impact. Câteva exemple de măsuri de securitate sunt prevăzute de art. 11 din Ordin, cum ar fi definirea și aplicarea de proceduri de acordare, schimbare și revocare a accesului fizic și logic, poziționarea monitoarelor astfel încât numai persoanele autorizate să poată vizualiza imaginile.

avocatnet.ro: Cum ar trebui să răspundă unitatea de învățământ atunci când se confruntă cu solicitări din partea părinților în ceea ce privește accesul la înregistrări? 

Adriana Radu și Asociații SPARL: Acesta e un subiect extrem de delicat. Pentru că acordând dreptul de acces, școala poate pune în pericol drepturile celorlalte persoane care ar putea apărea în înregistrările respective. Așa că, în mod normal, ar trebui să fie luate măsuri de securitate pentru a nu aduce atingere drepturilor altor persoane (de exemplu, mascarea pentru a fi acoperite fețele tuturor celorlalte persoane din imagini).

A se vedea în acest sens și prevederile art. 11 alin. 3 din Ordinul nr. 3781/2025. Iar dacă acoperirea permite totuși identificarea (ceea ce e destul de probabil să se întâmple , în funcție de circumstanțe) atunci e posibil ca școala să nu poată da părinților acces la imaginile respective deloc. Unitatea de învățământ trebuie să se asigure că respectă prevederile art. 15 din GDPR și alte prevederi speciale din legea învățământului, acolo unde este cazul.

avocatnet.ro: Puteți să ne oferiți câteva exemple de situații în care unitatea de învățământ sau un cadru didactic nu poate folosi înregistrările în ceea ce privește activitatea la clasă sau chiar în aspectele ce țin de raportul de muncă al cadrului didactic? 

Adriana Radu și Asociații SPARL: Din punct de vedere tehnic, aici trebuie să ne punem problema compatibilității scopurilor. Care este scopul pentru care s-a instalat sistemul?

Să spunem că răspunsul este reducerea violenței în școală. În acest caz, înregistrările nu pot fi folosite în scopuri incompatibile cu acest scop declarat. În mod concret, legea prevede ca înregistrările audio-video să nu fie folosite în vederea evaluării profesionale a cadrelor didactice sau în soluționarea contestațiilor privind evaluarea elevilor la orele de curs. Astfel de exemple pot fi notarea elevilor la limba română / analiza comportamentului elevului în timpul orei pentru a justifica o notă scăzută la română sau sancționarea disciplinară a profesorului că a întârziat la clasă, analiza stilului de predare al cadrului didactic.

E o discuție însă dacă scăderea notei la purtare, spre exemplu, ar putea fi un scop compatibil. Apreciem că ar fi un scop compatibil. La fel cum dacă sancționarea profesorului implicat în eventuale fapte de violență e un scop compatibil. Și în acest caz, credem că răspunsul poate fi afirmativ. Apreciem însă că ar trebui să se realizeze o analiză concretă a fiecărui caz în parte pentru a evalua compatibilitatea scopurilor prelucrării.

avocatnet.ro: În ce măsură au unitățile de învățământ capacitatea de a gestiona singure, în mod eficient și în acord cu legea, tot ceea ce ține de punerea în funcțiune a acestor sisteme? Cum poate să ajute un specialist în zona prelucrărilor de date personale pe cei care urmează un astfel de demers?

Adriana Radu și Asociații SPARL: Nu știu dacă suntem în măsură să comentăm cu privire la capacitate. Bunul-simț, dacă ne uităm în jur, spune că multe probabil sunt în dificultate. Dar, poate, o cale ar fi să existe îndrumare de la Minister, care are probabil altă capacitate de a contacta și selecta specialiști în domeniu ce pot gândi un cadru coerent pentru întregul sistem, cu minime adaptări apoi la nivel de școală. Un specialist în materie (cum este responsabilul cu protecția datelor pe care unitățile de învățământ trebuie să îl numească ) fie este el intern, fie extern, joacă de asemenea un rol esențial în protejarea drepturilor atât a elevilor, cât și a cadrelor didactice.