Necesitatea unei astfel de reglementări, prin care Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii ar urma să fie modificată, este justificată în expunerea de motive care prefațează propunerea legislativă printr-o descriere alarmantă a situației actuale. Proiectul de lege se află la începutul parcursului său legislativ, care presupune votarea sa în Parlament, promulgarea de către președinte și, la final, publicarea sa în Monitorul Oficial.
Obiectivul principal al modificărilor propuse este sancționarea răspândirii de informații false de către medici, asigurarea rapidității procedurilor disciplinare și prevederea de sancțiuni proporționale gravității faptei, urmărind protejarea sănătății publice și consolidarea prestigiului profesiei.
Dacă inițiativa va fi adoptată, articolul 450, alineatul (1), va fi modificat astfel încât să specifice în mod expres că medicul răspunde disciplinar pentru răspândirea în spațiul public, prin orice mijloace, a unor informații false sau contrare dovezilor științifice recunoscute la nivel național și internațional, care pot pune în pericol sănătatea publică.
În ceea ce privește sancțiunile aplicabile pentru această abatere, acestea vor urma să fie prevăzute în articolul 455, care va primi un nou alineat, conform căruia, la prima abatere, sancțiunea este interdicția de a exercita profesia ori anumite activități medicale pe o perioadă de la o lună la un an.
La a doua abatere, însă, sancțiunea aplicată ar urma să fie mult mai drastică, ea constând în retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România (CMR).
Conform expunerii de motive, s-a observat o creștere a cazurilor în care medicii, beneficiind de autoritatea statutului profesional, au răspândit informații înșelătoare privind sănătatea și tratamentele. Această conduită a generat efecte negative importante asupra sănătății publice, inclusiv scăderea ratei vaccinării, adoptarea unor tratamente ineficiente sau periculoase și diminuarea încrederii cetățenilor în actul medical.
În special, se arată în document, fenomenul medicului „antivaccinist”, profesat public, este considerat a aduce cele mai mari prejudicii actului medical și imaginii breslei, situându-se dincolo de deontologia medicală, iar efectul descurajant asupra populației este incalculabil.
Consecințele, însă, sunt cuantificabile, inițiatorii măsurii semnalând că peste 77% dintre cazurile de rujeolă din Europa sunt înregistrate în România, iar rata de acoperire vaccinală pentru rujeolă scade dramatic, existând comunități unde acoperirea la a doua doză (rapel) este de doar 20%. Această scădere duce la creșterea incidenței bolilor prevenibile prin vaccinare și a spitalizărilor evitabile.
Afirmațiile complet false din punct de vedere științific, legate de riscurile vaccinării - nedovedite și neconstatate în statistici - contravin flagrant obligației deontologice a medicilor de a prezenta pacienților doar informații validate științific.
De altfel, Codul de deontologie medicală al CMR stipulează deja că respingerea publică a unor mijloace de diagnostic, tratament sau profilaxie recunoscute de comunitatea științifică, precum și recomandarea publică a unor tratamente nefundamentate științific, sunt fapte și acte nedeontologice.
Atenție! Pentru a se aplica, propunerea legislativă trebuie votată de Parlament, promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.
avocatnet.ro
Comentarii articol (0)