Conform proiectului de lege aflat la începutul parcursului legislativ, respectiv în dezbaterea Senatului, definiția ultrajului judiciar din Codul penal se va extinde, astfel încât să-i vizeze și pe executorii judecătorești.

Mai precis, se va adăuga un paragraf ce stabilește că prevederile de la articolul ce reglementează ultrajul judiciar se vor aplica “în mod corespunzător și faptelor comise împotriva unui executor judecătoresc aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu”.

Atunci când vine vorba despre ultrajul judiciar, Codul penal prevede că amenințarea, lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, săvârșite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, se sancționează cu pedeapsa privativă de libertate prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.

De asemenea, pedepsele cu închisoarea se majorează cu jumătate și pentru săvârșirea unei infracțiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, dar și în cazul în care faptele comise privesc un membru de familie al judecătorului sau al procurorului.

Codul penal mai stabilește și că prevederile legate de ultrajului judiciar se aplică în mod corespunzător și faptelor comise împotriva unui avocat în legătură cu exercitarea profesiei.

Astfel, propunerea de față ar extinde categoriile de specialiști vizați de prevederile privind ultrajul judiciar. În cazul ultrajului simplu asupra unui funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, pedepsele (nu neapărat cu închisoarea) se majorează cu o treime.

“Prin prezenta inițiativă legislativă propunem extinderea aplicării formei asimilate în cazul în care victima infracțiunii este executorul judecătoresc. Executarea silită reprezintă ultima fază a procesului civil și este înfăptuită de executorul judecătoresc. Jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că executarea hotărârilor judecătorești reprezintă o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil, executarea fiind considerată parte integrantă a «procesului» (...). Astfel, executorul judecătoresc, învestit cu autoritatea forței publice pentru aducerea la îndeplinire a actelor de executare, îndeplinește un serviciu de interes public, sub coordonarea și controlul Ministerului Justiției.

Obiectul juridic protejat de infracțiunea de ultraj judiciar este cel al înfăptuirii justiției, așa cum dispune denumirea Titlului IV, din care face parte. În concret, aceasta se referă la funcționarea nestingherită a procesului judiciar, asigurând justiției autoritatea și prestigiul necesare. Justiția nu poate fi înfăptuită în lipsa asigurării integrității fizice și psihice a magistraților și avocaților. Astfel, prin includerea avocaților în sfera de aplicare a art. 279 alin. (4) din Codul penal, legiuitorul a recunoscut explicit că nu doar magistrații, ci și ceilalți participanți indispensabili actului de justiție au nevoie de o protecție penală întărită, pentru a-și putea exercita atribuțiile fără presiuni, intimidări sau riscuri disproporționate adresate funcției/ profesiei lor.

Același raționament este valabil și în cazul executorilor judecătorești în faza executării silite, în care au rolul principal. Orice acțiune violentă exercitată împotriva acestora, atunci când vizează atribuțiile lor, afectează fără îndoială procesul de executare silită, lezând prestigiul autorității publice și al justiției”, conform inițiatorilor propunerii.

Atenție! Pentru a se putea aplica, proiectul de lege trebuie adoptat în Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.