Proiectul de lege fusese adoptat de Senat în noiembrie 2015, însă azi a fost respins definitiv de Camera Deputaților - Forul decizional în acest caz. Asta înseamnă că documentul nu se poate aplica, pentru că și-a încetat traseul legislativ.

Decizia parlamentarilor vine în contradicție cu măsurile de debirocratizare și digitalizare pe care le-a anunțat Ministerul Economiei cu doar câteva săptămâni în urmă. Mai precis, în acest document se face referire la faptul că „este necesară dematerializarea sediului social și introducerea identității electronice a firmelor (adresa de corespondență a unui agent economic sau a unei PFA să poată fi o adresă electronică sau o adresă fizică)”.

Conform proiectului respins, contribuabilii, indiferent de forma lor de organizare, urmau să primească, odată cu înregistrarea fiscală, și o adresă de e-mail oficială, identică cu codul unic de identificare (CUI) sau codul de identificare fiscală (CIF). Practic, adresa de e-mail ar fi reprezentat sediul electronic al profesionistului, unde să fie transmise și primite toate comunicările administrative care îl vizează.

Astfel, în termen de șase luni de la data operaționalizării sistemului, toți profesioniștii ar fi trebuit să facă formalitățile necesare obținerii adresei de e-mail asociate sediului electronic. În aceste condiții, în vederea stabilirii sediului electronic, fiecare persoană sau entitate care asigură executarea de lucrări, furnizarea de produse sau de servicii pe piață, indiferent de forma juridică în care a ales să funcționeze, ar fi trebuit să își preschimbe actul administrativ prin care este autorizat să își desfășoare activitatea. Adică certificatul de înregistrare emis de Registrul Comerțului sau decizia de autorizare emisă de Uniunea Națională a Barourilor, Ordinul Arhitecților, Colegiul Medicilor, Camera Auditorilor Financiari, Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați, Colegiul Farmaciștilor etc., după caz.

Nerespectarea demersurilor pentru intrarea în legalitate ar fi fost sancționată cu suspendarea activității, până când profesionistul își îndeplinea obligațiile.
 
Adresa electronică ar fi avut același conținut ca CIF-ul sau CUI-ul operatorului economic. În acest mod, orice instituție care dorea să facă o comunicare ar fi știut automat adresa de poștă electronică a profesionistului destinatar.
 
Prin urmare, orice document, citație, act procedural sau administrativ sau orice altă comunicare oficială transmisă către sediul electronic ar fi avut aceleași efecte ca informările tipărite și transmise în prezent prin intermediul serviciilor poștale sau de curierat. Orice astfel de comunicare ar fi fost considerată oficial făcută și opozabilă destinatarului la momentul primirii e-mail-ului.

Diferența dintre sediul fizic al contribuabilului și sediul electronic ar fi constat, potrivit reglementărilor respinse, în controlul asupra acestuia, sediul electronic urmând a fi găzduit de Registrul Comerțului și inscripționat pe certificatul de înregistrare. Registrul Comerțului ar fi asigurat gratuit serviciul de găzduire a adreselor de căsuță poștală electronică, precum și serviciul de arhivare electronică. Potrivit inițiativei legislative, utilizatorii ar fi primit, în momentul înregistrării fiscale, o parolă de accesare a adresei de căsuță poștală electronică, într-o manieră confidențială.

Atenție! Propunerea legislativă nu se poate aplica. Fiind respinsă definitiv de Camera Deputaților, Forul decizional în acest caz, aceasta și-a încetat traseul legislativ.