UPDATE: Pensiile aleşilor locali, neconstituţionale. Decizia CCR a apărut în Monitor

Propunerea legislativă care stabileşte acordarea de pensii speciale pentru aleşii locali -- care a fost adoptată la finalul lunii iunie de parlamentari -- a fost declarată neconstituţională în şedinţa CCR din 20 iulie, iar Decizia Curţii nr. 581/2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali a apărut joi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 737, moment la care a şi intrat în vigoare.

De altfel, a fost pentru a doua oară în 2016 când proiectul de lege a fost declarat neconstituţional de către CCR, la sesizarea Guvernului, în condiţiile în care, chiar şi după a doua sa adoptare de către Parlament, documentul încalcă încă prevederile actului fundamental al ţării, în sensul că normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condițiile de claritate, precizie și previzibilitate cu privire la natura juridică a „indemnizației pentru limită de vârstă”, sfera beneficiarilor săi și modul de stabilire și calcul al indemnizației.

"În urma deciziei Curţii Constituţionale (decizia CCR din 20 ianuarie - n. red.), Parlamentul a reluat procedura legislativă, a reexaminat anumite dispoziţii ale legii constatate ca fiind neconstituţională şi a adoptat din nou legea anterior menţionată. Parlamentul nu avea competenţa de a reexamina doar dispoziţii punctuale din lege, ci trebuia începută o nouă procedură legislativă pentru a se respecta prevederile art.147 alin. (2) din Constituţie", scrie în decizia CCR.

De asemenea, Curtea a găsit că nici în ultima formă a proiectului de lege, acesta nu respectă prevederile Legii fundamentale referitoare la egalitatea în drepturi, în contextul în care documentul acordă beneficiul indemnizaţiei pentru limită de vârstă numai anumitor aleşi locali. 

"Atunci când decide că indemnizaţia se acordă unei subcategorii, în cadrul acesteia legiuitorul nu poate face nicio diferenţiere cu privire la îndreptăţirea unora sau altora dintre persoanele din cadrul subcategoriei respective de a beneficia de dreptul la indemnizaţie decât cu încălcarea art. 16 din Constituţie", subliniază judecătorii în Decizia nr. 581/2016. 

În plus, magistraţii au considerat că nu este indicată sursa de finanţare a noii cheltuieli bugetare, "întrucât legea, trecând această cheltuială publică la bugetul local, nu a reglementat un sistem de venituri apt să susţină plata indemnizației pentru limită de vârstă, din acest buget". De altfel, acesta a fost şi unul dintre principalele motive pentru care Guvernul condus de Dacian Cioloş a contestat, pentru a două oară, documentul la CCR.

Prin intervenţiile sale în public, prim-ministrul a atras atenţia că pensiile speciale acordate anumitor categorii ocupaţionale riscă să afecteze pe termen mediu şi lung sustenabilitatea sistemului de pensii din România, în condiţiile în care impactul bugetar al pensiilor aleşilor locali ar fi estimat la 400 de milioane de lei pe an, iar cheltuielile pe care o astfel de măsură le-ar implica nu sunt cuprinse în bugetul de stat.

Potrivit prevederilor art. 146 din Constituţie, Curtea poate fi sesizată cu privire la constituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora, de preşedintele României, unul dintre preşedinţii celor două Camere, Guvern, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului, un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu. 

Notă: Odată admisă excepţia de neconstituţionalitate formulată de Guvern, proiectul de lege citat va ajunge din nou în Parlament, acolo unde dispoziţiile declarate neconstituţionale trebuie reanalizate şi puse în acord cu Constituţia ţării. 

Ce prevede legea pensiilor speciale pentru aleşii locali

Potrivit proiectului de lege adoptat deja de două ori de parlamentari şi contestat de tot atâtea ori de Guvern, aleşii locali, mai precis primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care au vârsta standard de pensionare, vor beneficia din 2017 de pensii speciale, cu condiţia ca aceştia să fi avut cel puţin un mandat complet într-una dintre funcţiile menţionate.

"Persoanele alese după anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare (...) au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie lunară pentru limită de vârstă", scrie în forma finală a documentului aprobat de parlamentari.

Totodată, cuantumul indemnizaţiei pentru limita de vârstă ar urma să se acorde în limita a trei mandate şi se va calcula ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară.

O altă reglementare prevăzută de proiectul de lege stabileşte că, pentru mandatele incomplete, indemnizaţia va fi calculată proporţional cu perioada de mandat exercitată, care nu poate fi mai mică de un mandat de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean.

Edilii locali condamnaţi pentru fapte de corupţie nu vor primi pensiile speciale

Documentul citat stipulează că un ales local care a avut şi funcţia de parlamentar nu poate beneficia decât de una dintre aceste indemnizaţii speciale, acestea neputând să se cumuleze.

"Primarii şi viceprimarii, presedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au dreptul la indemnizaţia pentru limită de vărstă şi care au ocupat, până la vârsta de pensionare, cel puţin un mandat de parlamentar pentru care îndeplinesc condiţiile de acordare a indemnizaţiei pentru limită de vârstă (...), au obligaţia să opteze pentru una dintre cele două indemnizaţii", este precizat în forma amendată a proiectului de lege. 

În altă ordine de idei, în situaţia în care mandatele pentru care se cuvine indemnizaţia pentru limită de vârstă sunt diferite, procentul se aplică indemnizaţiei brute lunare aflate în plată corespunzătoare fiecărui tip de mandat.

În plus, indemnizaţia pentru limită de vârstă se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizaţia brută lunară a unui primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consiliu judeţean, aflat în exercitarea mandatului, cu aceeaşi dată.

De asemenea, potrivit proiectului de act normativ, aleşii locali condamnaţi definitiv pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie nu vor beneficia de pensii speciale. 

Iniţiatorii propunerii au explicat că aleşii locali nu au alte surse de venit pe perioada mandatelor

Iniţiatorii propunerii legislative explicau, în motivarea demersului lor, că aleşii locali, asemenea parlamentarilor, magistraţilor sau altor categorii care beneficiază de pensii speciale, nu pot avea alte activităţi generatoare de profit pe perioada cât ocupă respectivele funcţii din administraţie.

"Mulţi dintre cei care au îndeplinit sau îndeplinesc funcţiile de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean au plecat din sfera de activitate privată, renunţând la beneficii financiare mult mai consistente pentru a se pune în slujba comunităţilor locale", este prezicat în expunerea de motive anexată documentului amintit. 

Totodată, cei 30 de deputaţi care au iniţiat şi semnat proiectul de lege consideră necesar ca pentru funcţiile amintite anterior să existe un sistem de indemnizaţii care să facă atractivă ocuparea lor.

Notă: Documentul adoptat de Parlament stabileşte că indemnizaţia pentru limita de vârstă se va cumula cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public, precum şi cu orice alte venituri realizate, supuse impozitului pe venit.

Atenţie! Propunerea legislativă nu se aplică momentan. Aceasta va ajunge din nou în Parlament, acolo unde are nevoie de aprobarea celor două Camere. Ulterior, pentru a intra în vigoare, documentul mai trebuie promulgat prin decret prezidenţial şi publicat în Monitorul Oficial.