Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit anul acesta că în cazul plângerilor contravenționale contestate reclamantul poate să-și modifice cererea sau să aducă noi dovezi până la primul termen în care este legal citat. De asemenea, Curtea a decis că asistenții personali nu beneficiază de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 15% și că polițiștii cu credite de dinainte de decembrie 2018 nu pot beneficia de plata ratelor. Polițiștii cu credite semnate înainte de decembrie 2018 nu pot primi bani pentru plata ratelor la casă conform unei decizii a Curții. Curtea Constituțională a României (CCR) ne-a lămurit odată pentru totodeauna că nu se poate interzice cumularea pensiei cu salariul în cazul bugetarilor, iar la CJUE s-a tranșat responsabilitatea operatorilor de date personale în cazul amenzilor GDPR, că reîncărcarea mașinilor electrice e o livrare de bunuri din perspectiva TVA sau că angajatorii trebuie să acopere cheltuielile cu ochelarii angajaților, în condițiile legii. La Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) am aflat în 2023 că România e obligată să recunoască legal cuplurile de același sex, dar și că sancționarea avertizorului de integritate pentru divulgarea în presă a unor informații de interes public poate fi considerată încălcare a libertății de exprimare. Citește articolul
Pentru a pune în acord prevederile legale cu o decizie a Curții Constituționale a României (CCR) apărută în 2022, legislația din domeniul ordinii și liniștii publice se va modifica, potrivit unui proiect legislativ aflat în dezbaterea senatorilor, astfel încât în lege să scrie că toți cei care organizează petreceri zgomotoase pot fi sancționați, indiferent că ele sunt organizate în mediul urban sau rural. Suplimentar, amenzile pentru tulburarea liniștii publice se vor dubla. Citește articolul
În cursul anului 2023, jurisprudența fiscală a fost „îmbogățită” cu mai multe decizii care se pot dovedi utile pentru contribuabilii români. Acestea au venit atât de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cât și de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și Curtea Constituțională a României (CCR). Iată cele mai relevante hotărâri: Citește articolul
Proiectul de lege care prevedea că bugetarilor le va fi interzis să mai cumuleze salariul cu pensia a fost declarat neconstituțional, conform unei decizii de joi a Curții Constituționale a României (CCR). Judecătorii au argumentat că o persoană nu poate fi pusă în situația de a alege între două drepturi fundamentale. Sau, altfel spus, nu este posibilă nici condiționarea dreptului la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, nici condiționarea dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie. Citește articolul
Indemnizația primită pe durata concediului de creștere a copilului (CCC) poate fi executată silit orice tip de datorie, potrivit unor prevederi ce se aplică începând de azi. Citește articolul
Situația din România privind lipsa unor cauze de întrerupere a termenului prescripției răspunderii penale între 2018 - 2022 (ca urmare a două decizii ale Curții Constituționale a României - CCR) a ajuns și în atenția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), când Curtea de Apel Brașov a decis să trimită câteva întrebări preliminare CJUE. Ca urmare a deciziilor CCR, mai multe procese penale au fost închise și mai mulți condamnați au contestat hotărârile definitive, însă unele dintre fapte vizează tocmai interesele financiare ale UE. Pe de o parte, judecătorii sunt ținuți, cu riscul răspunderii discplinare, să respecte deciziile CCR, însă în discuție există și principiul supremației dreptului Uniunii, prin urmare, dilema judecătorilor - ce să aplice? În decizia pronunțată luni, CJUE nu le spune judecătorilor români să facă abstracție de deciziile CCR, întrucât la mijloc sunt drepturi fundamentale ale inculpaților, dar să țină cont și de interesele UE - mai exact, să nu se ajungă până la repunerea în discuție a hotărârilor definitive de condamnare, ca efect al unei aplicări retroactive a legii penale mai favorabile. Citește articolul
Declarată neconstituțională în urmă cu doi ani, prevederea din Codul Penal care stabilea cuantumul amenzilor penale aplicate persoanelor juridice în funcție de cifra lor de afaceri va fi modificată curând. O nouă lege, publicată marți în Monitorul Oficial, introduce alți indicatori economici care să stea la baza stabilirii de către instanțe a cuantumului amenzilor penale aplicabile firmelor. Citește articolul
Mai multe modificări ale Codului penal și altor legi penale au trecut de deputați la final de iunie și azi au fost promulgate de președintele statului. În concret, vorbim de modificări necesare de șapte ani deja, ca urmare a mai multor decizii ale Curții Constituționale a României (CCR), printre care o amintim pe cea privind abuzul în serviciu. Legea, care va intra curând în vigoare, vizează și infracțiunile legate de conducerea pe drumurile publice, infracțiunea continuată, aplicarea dispozițiilor privind legea penală de dezincriminare, reducerea pedepsei pentru martorii denunțători și condițiile pentru vizita intimă a deținuților și celor arestați preventiv. Citește articolul
Regula ce stabilește că anularea actelor fiscale emise după încălcarea procedurilor este posibilă doar dacă firmele vizate dovedesc că au suferit un prejudiciu este constituțională. Așa reiese dintr-o decizie recent oficializată, de Curtea Constituțională a României (CCR), cu privire la controalele derulate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Practic, firmele nu pot obține anularea actelor fiscale pentru nereguli procedurale lipsite de prejudicii, dar asta nu înseamnă că se încalcă accesul la justiție și dreptul la apărare. Citește articolul
Dacă un contract individual de muncă (CIM) „expiră” în timpul suspendării și încetează automat, NU putem vorbi de o discriminare față de situația în care CIM este pe perioadă nedeterminată și permite revenirea la muncă după suspendare. Așa reiese dintr-o decizie publicată luni în Monitorul Oficial de Curtea Constituțională a României (CCR). Citește articolul