Decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR) de a declara neconstituționale prevederile privind publicarea online a declarațiilor de avere ale funcționarilor publici a stârnit reacții diverse și critici ferme. Agenția Națională de Integritate (ANI) avertizează asupra posibilelor conflicte legislative și compromiterea eforturilor de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Societatea civilă denunță impactul negativ asupra transparenței și luptei împotriva corupției. Președintele României subliniază importanța transparenței și sugerează soluții alternative pentru publicarea în continuare a acestor declarații. Citește articolul
Propunerea legislativă prin care se urmărea ca amenzile aplicate pe perioada stării de urgență să fie declarate nule automat a fost respins definitiv astăzi de deputați. Astfel, cei care au fost amendați pentru alte situații decât cele privind încălcarea măsurii de izolare la domiciliu și carantină sau pentru tulburarea ordinii și liniștii publice vor putea contesta contravențiile la fel cum a fost posibil și până acum, respectiv în instanță. Citește articolul
Când e sesizată cu excepții ce privesc proiectele sau propunerile recent adoptate în Parlament și care urmează să devină legi, Curtea Constituțională a României (CCR) va trebui să răspundă în maximum 30 de zile de la sesizare. Lipsa unui termen-limită din Legea CCR ar duce uneori la întârzieri nejustificate în aplicarea unor prevederi legale, spun inițiatorii unei propuneri legislative de modificare a Legii CCR, care se află aproape de votul final la Senat. Citește articolul
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, printr-o decizie publicată recent în Monitorul Oficial, că prevederea din legea procesual civilă ce permite soluționarea unei contestații privind tergiversarea procesului (în esență, e vorba de acea acțiune procedurală prin care o parte la un proces civil contestă faptul că acel proces durează nerezonabil de mult) de către aceeași instanță care este criticată pentru întârziere este neconstituțională. Normal ar fi ca judecarea contestației să se facă de către instanța ierarhic superioară celei criticate, nu de aceasta din urmă, cum prevedea anterior Codul de procedură civilă. Citește articolul
Avocatul Poporului a formulat o excepție de neconstituționalitate privitoare la Codul administrativ, la scurt timp după ce acesta a intrat în vigoare, printr-o ordonanță de urgență. Curtea Constituțională a României (CCR) a respins însă miercuri excepția. Esența criticilor Avocatului viza tocmai adoptarea unui asemenea act prin ordonanță de urgență, însă atingea și problema schimbării unor chestiuni referitoare la regimul incompatibilităților membrilor Guvernului. Citește articolul
Se poate întâmpla ca o parte într-un proces să se confrunte cu o lege sau o ordonanță (sau părți din acestea) pe care să o considere neconstituțională. Într-un asemenea caz, poate fi sesizată Curtea Constituțională a României (CCR) cu o excepție de neconstituționalitate. Totuși, nimic nu garantează că instanța care judecă litigiul în cauză va sesiza, întotdeauna, CCR. Citește articolul
Chiar dacă poate părea normal ca în contencios administrativ să ataci doar acte administrative care te afectează direct (care, de regulă, sunt locale), ai posibilitatea să ataci până și ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe - care e posibil să te afecteze doar indirect. În acest caz, nu vei cere anularea ordonanței respective, de către instanța de contencios administrativ, ci sesizarea Curții Constituționale, pentru a se pronunța asupra unei excepții de neconstituționalitate. Citește articolul
Procedura prin care este emisă și prin care se aplică prevederile unei ordonanțe de urgență a Guvernului s-ar putea modifica, măsura fiind prezentă într-o propunere legislativă înregistrată recent la Camerea Deputaților pentru dezbatere. Astfel, dacă proiectul de act normativ va ajunge să se aplice, ordonanțele de urgență vor trebui să parcurgă mai mulți pași decât trebuie parcurși în prezent pentru a intra în vigoare. Citește articolul
Printre condițiile ce trebuie îndeplinite de cei care aspiră să se înscrie în profesia de avocat se numără și cea referitoare la lipsa unor condamnări penale pentru fapte intenționate. Numai că, așa cum e redactat textul de lege respectiv, nu se știe exact pentru care fapte penale se poate refuza intrarea în profesie, ci doar că ele aduc un prejudiciu prestigiului profesional.Curtea Constituțională a României (CCR) a catalogat cerința ca neconstituțională și a indicat faptul că legiuitorul trebuie să stabilească foarte clar care sunt situațiile care-l împiedică pe cel interesat să fie avocat și care nu. Porțiunea de text declarată neconstituțională dispare duminică din lege, însă iată ce a precizări vin de la Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților în legătură cu efectele deciziei CCR: Citește articolul
Faptul că victima violențelor de familie nu poate cere un ordin ca să se protejeze împotriva fostului soț decât dacă aceștia locuiesc împreună a fost considerat contrar Constituției, potrivit unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR). Curtea a considerat că legislația actuală include o cerință nerezonabilă în raport cu faptele și contrară unui act internațional pe care țara noastră s-a obligat să-l respecte. Duminică, cerința declarată neconstituțională dispare definitiv din textul de lege. Citește articolul