Mai precis, este vorba un caz în care, ca urmare a unei inspecții fiscale, ANAF a stabilit o serie de venituri impozabile aferente anului 2012, pentru care a calculat impozit pe profit suplimentar. Din moment ce anul 2012 era prescris la acel moment, compania a contestat decizia de impunere. Deși contestația a fost admisă, s-a dispus refacerea inspecției și, printr-un artificiu, „mutarea” datoriei pe anul 2013, pentru care încă nu intervenise prescripția.

„Având în vedere incidența prescripției pentru anul 2012, societatea a formulat contestație fiscală. Direcția generală de soluționare a contestațiilor a recunoscut incidența prescripției cu privire la anul 2012 și a admis contestația, însă a dispus refacerea inspecției fiscale, cerând noii echipe de inspecție să transfere impozitul pe profit suplimentar stabilit în exercițiul financiar imediat următor termenului de prescripție, adică în anul 2013, cu motivarea că provizioanele pentru impozitul pe profit amânat se regăseau în evidența contabilă a societății și în anul 2013. Direcția generală de soluționare a contestațiilor a motivat că nici starea de fapt fiscală și nici constatarea fiscală nu s-ar schimba astfel”, au explicat, într-un comunicat remis miercuri redacției noastre, specialiștii de la Reff & Asociații | Deloitte Legal, care au fost implicați direct în speță.

Ulterior deciziei în faza de contestație, firma s-a adresat Curții de Apel București pentru a cere anularea acesteia și a deciziei de impunere. Instanța a admis solicitarea, iar soluția a fost confirmată apoi la ICCJ, speța fiind, astfel, tranșată definitiv. „Soluția primei instanțe, de anulare atât a deciziei de desființare cu refacere, cât și a deciziei de impunere cu privire la impozitul pe profit suplimentar aferent anului 2012 pentru care intervenise prescripția, a fost confirmată definitiv de ICCJ ca urmare a respingerii recursurilor promovate de ANAF”, mai scrie în comunicat.

Conform lui Emanuel Bondalici, Senior Managing Associate la Reff & Asociații, „decizia ICCJ are un efect dublu: din perspectivă juridică, ea sancționează conduita nelegală a autorității fiscale, care, profitând de maniera de înregistrare contabilă și de specificul deducerii fiscale a unor venituri cu destinație specială în sectorul energetic, a nesocotit principii esențiale de procedură fiscală.”

Totodată, Ștefan Mihărtescu, Managing Associate la Reff & Asociații, a subliniat că hotărârile instanțelor restabilesc legalitatea și asigură o protecție adecvată drepturilor procedurale ale contribuabilului, deoarece „confirmă faptul că organele de inspecție fiscală nu pot să deturneze mecanismul refacerii inspecției fiscale pentru a transpune o impunere dintr-un an prescris în următorul an, cu scopul de a atrage sume suplimentare la bugetul de stat.”